Înapoi în copilărie, la Muzeul de Istorie. Candoarea păpușilor de porțelan versus nocivele telefoane

Prezent la inaugurare, Andrei Neagu, managerul ArtAntik Gallery – principalul furnizor… de păpuși, avea să dezvăluie faptul că „vedeta” acestei expoziții, o păpușă de porțelan, fără un picior, primită de Lavinia Dumitrașcu de la o fostă studentă a tatălui ei, de pe vremea Institutului Pedagogic, datează de peste 100 de ani. „Această păpușă provine din anul 1860, este foarte căutată de colecționari, și se identifică cu debutul istoriei păpușilor de porțelan, care începe undeva pe la 1840. Se pot observa piese vintage, dar și antiques, cum este cazul păpușilor din porțelan parian, material inventat de artizani din Germania special pentru a crea păpuși cât mai realiste. Parian este inspirat de insula grecească unde se găsește vestita marmură de Paros”, a afirmat Andrei Neagu. Iar Lavinia Dumitrașcu a completat că respectiva păpușă din porțelan parian i-a fost dăruită de pictorița Mihaela Florescu, care a cumpărat-o la o licitație.

Managerul ArtAntik a mai remarcat, de asemenea, o păpușă de colecție, din anii 1920, ceea ce o face valoroasă chiar și din punct de vedere financiar. „Trebuie spus că în lume există păpuși extrem de scumpe, achiziționate de colecționari, unele cu sume impresionante, cum este cazul uneia câștigate la o licitație, în anul 2014, cu suma de 300.000 euro. Revenind la expoziția de la MINAC, se mai observă păpuși din anii ‘70-’80, când a existat acel reviriment al atelierelor de păpuși realizate exclusiv manual. Primele păpuși au fost create pentru a le învăța pe fetițe cum să se îmbrace, ilustrând moda epocii în care au fost create”, a relatat Andrei Neagu. Peste decenii, fragilitatea porțelanului a fost înlocuită de apariția păpușilor care întruchipează personaje îndrăgite de copii.

Micii vizitatori de la Grădinița „2 Pitici” aveau să afle de la cercetătorul Lavinia Dumitrașcu povestea păpușii fără un picior, ținută cu sfințenie în mână de expozantă. „La botezul doamnei care mi-a dăruit-o, sora sa mai mare și-a dorit să facă baie unde era încreștinată respectiva și, pentru că nu a fost primită, s-a enervat și a aruncat păpușa. Nu le-am pus nume păpușilor, dar când am fost întrebată care sunt preferatele mele plec de la cea mai nouă, primită de la colega mea Nicoleta – domnișoara cu cățel, mai sunt fetița care se roagă, păpușa care seamănă cu mama, păpușa care plânge, mireasa”, a povestit Lavinia. Cea mai prețioasă piesă? „Este păpușa care seamănă cu mama mea și pe care am dat 200 lei”, a venit imediat răspunsul.

În ciuda celor 56 de ani pe care nu-i ascunde, istoricul constănțean metamorfozat în expozant mărturisește că păstrează în suflet acea bucățică de copil, care nu se mai regăsește în noua generație... cu suflet de calculator. „Ce copilărie este asta să stai în fața calculatorului, a telefonului sau a tabletei? Poate că sunt eu de modă veche, dar copilărie pentru mine înseamnă să trăiești emoțiile săritului de garduri, cățăratului prin copaci. Iar părinții fac marea prostie, ca să scape de copil, să îl pună în fața televizorului la desene animate oribile, de nu dorm bieții de ei noaptea, sau pe tabletă la jocuri năucitoare și astfel le distrug și candoarea vârstei, făcându-i irascibili”, a mai declarat Lavinia Dumitrașcu.

Expoziția poate fi vizitată până pe 28 iunie, după care păpușile se întorc în căsuța lor.