Scena "Profetului Daniel în grota leilor", exponatul lunii la Muzeul de Istorie

Cercetările arheologice efectuate în anul 2015, cu ocazia proiectului de restaurare a cetății, au scos la lumină o cantitate diversificată și bogată de material arheologic.

Dintre aceste descoperiri, în luna aprilie a fost declarată exponatul lunii o țiglă cu reprezentări antropomorfe și zoomorfe, aflată în colecția MINAC. Imaginea înfățișează un personaj masculin, plasat central, încadrat de o reprezentare zoomorfă în stânga, iar în partea dreaptă un alt personaj, din care se păstrează doar mâinile. Deși lucrată naiv, imaginea este realizată corect din punct de vedere anatomic, respectând atât proporțiile, cât și unele detalii ale piesei vestimentare. Personajul central este înfățișat purtând un nimb, care încadrează coafura reprezentată schematic prin unsprezece bucle. Nasul, ochii și gura sunt stilizate de linii și puncte. Brațele sunt orientate spre cer, în poziție de rugăciune (orant). Îmbrăcămintea este sub formă de con, decorul său fiind realizat prin linii intersectate succesiv.

Scena ilustrează, după părerea muzeografilor constănțeni, povestea biblică a lui Daniel în grota cu lei, profet al Vechiului Testament. Înfățișată ca o scenă simetrică, motivul cuprinde figura Profetului biblic flancat de un leu în dreapta sa și un alt personaj în stânga. Coama leului este schițată printr-o serie de linii paralele de diverse dimensiuni pe capul ușor alungit. Intrarea în grotă este redată în josul țiglei prin trei linii paralele în formă de semicerc și una orizontală. Este una dintre puținele reprezentări din antichitate în care este ilustrată grota.

Țigla a fost găsită deasupra unui zid, într-un strat de dărâmătură format din blochete de chirpici ars, bârne carbonizate, cuie, scoabe, țigle, olane etc. Contextul arheologic ar indica utilizarea ei ca material de construcție, fiind folosită la acoperișul clădirii, al cărui caracter încă nu a fost foarte bine stabilit. O altă ipoteză ar putea sugera folosirea țiglei pe post de icoană utilizată în timpul slujbelor. Este foarte bine știut că pasajele din Biblie, printre care se află și scena „Profetului Daniel în grota leilor”, au făcut parte din slujba liturgică oficială a bisericii romane timpurii.

Prezența Profetului Daniel la Capidava nu este una normală. Deși descoperirea tegulei în contextul secolului al VI-lea p.Chr. poate fi ușor neobișnuită, datorită contextului militar din acea perioadă, aceasta poate avea un rol simbolic. Profetul era cunoscut pentru curajul pe care l-a îmbrățișat în momentul aruncării în groapa cu lei. Întâlnirea scenei în contextul militar reprezintă bravura în fața pericolului și a morții. Transmutarea acestui simbol purtat sub numele Profetului Daniel într-o reprezentare ilustrată oferă dovada curajului care trebuia purtat de fiecare militar.