Tezaurul Muzeului de Istorie și poveștile lui, prezentate elevilor, în programul "Școala Altfel"

253

Articole de la același autor

În săptămâna premergătoare vacanței de Paște, numeroase unități de învățământ constănțene au programat activități în cadrul „Școlii Altfel”, așa încât instituțiile de cultură au devenit destinațiile predilecte pentru numeroase grupuri de elevi, după doi ani de pandemie în care nu a mai putut fi organizat acest program.

Într-una din aceste zile i-am găsit pe muzeografii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) însoțind diverse grupuri.



La intrarea în somptuoasa clădire a muzeului, Cristian Cealera, aflat în capătul scărilor, testa cunoștințele unui grup de liceeni de la UCECOM, lansându-le întrebări dintre cele mai… capcană. Cum se traduce numele lui Ovidius? Ce înseamnă Tomis? După care le-a povestit istoricul instituției în care se află, istorie de peste 100 de ani, perioadă ce poate fi împărțită în trei mari etape: perioada 1878 – 1957 – cea mai tulbure; apoi, 1957 – 1977 și, în sfârșit, din 1977 până în prezent. Ulterior, i-a orientat către impresionanta sală tezaur. Sub această denumire sunt cunoscute cele 24 de piese sculpturale – statui și basoreliefuri – descoperite pe 1 aprilie 1962, în timp ce se săpa fundația pentru unul dintre blocurile ce s-au ridicat pe locul fostei gări, în centrul orașului. Toate piesele expuse în sala „Tezaur” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța s-au bucurat de o atenție deosebită, generând numeroase studii, fie pentru întregul lot de piese, fie pentru anumite categorii sau tipuri, cu noi interpretări. Interesul deosebit pe care tezaurul descoperit l-a iscat în publicul larg s-a manifestat chiar în vara anului 1962, când noile sculpturi, expuse în sălile Muzeului Regional de Arheologie Dobrogea, au fost admirate de peste 300 de mii de vizitatori.

Între numeroasele piese valoroase, tronează statuia șarpelui Glykon, unică în lume, fiind unul dintre cele mai remarcabile monumente ale depozitului, atât ca manieră artistică, dar, mai ales, iconografică.

De altfel, pentru întregul tezaur deținut de MINAC am aflat că s-au aflat în vizită numeroase grupuri de elevi sosite din țară, unele dintre ele în număr impresionant.



Ce-și doresc elevii de la „Școala Altfel”

La etajul II am întâlnit un grup de elevi de la gimnaziul Liceului Teoretic „Decebal”, clasa a VII-a, însoțiți de prof. Eliza Bădoiu, diriginte, care ne-a declarat că această săptămână de „Școală Altfel” constituie un bun prilej de socializare, dar și de îmbogățire cu informații acumulate în afara spațiului clasei.

Pe de altă parte, elevii și-ar dori să iasă din „granițele” orașului. După părerea Mariei Matei, „Școala Altfel” este un prilej mai relaxat de a învăța lucruri interesante, pentru că elevii iau o pauză de la cursuri. Colega ei, Teodora Crețu, și-ar dori ca în această săptămână să poată ieși din oraș, pentru a vizita obiective pe care nu le-au mai văzut. Și chiar să interacționeze cu toată clasa și cu profesorii într-un mod cu totul special.



În completare, prof. Eliza Bădoiu afirma că ar fi binevenită și organizarea de ateliere de manualitate, precum și activități sportive sau spectacole de teatru. „Orice nu ar presupune stat în bancă, învățat, ascultat!”, a adăugat dirigintele.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.9694 secunde