Ministerul Educaţiei a propus modificări în minus din PNRR. Ce proiecte nu mai primesc finanțare

Ministerul Educaţiei precizează că a propus modificări ale unor ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în conformitate cu nevoia reală din teritoriu şi cu creşterea preţurilor, menţionând că propunerile au vizat, între altele, ajustarea unor termene în concordanţă cu măsurile din noile legi ale învăţământului.

În acest sens, vor exista reduceri ale ţintelor pentru înfiinţarea laboratoarelor de informatică, ale serviciilor complementare de educaţie timpurie de la 412 la minimum 90, precum şi modificări ale numărului mijloacelor de transport pentru elevi, pe motiv că au fost estimate vehicule de 8+1 locuri, iar unităţile administrativ teritoriale au solicitat microbuze cu 16+1 locuri.

„Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la modificările propuse de Ministerul Educaţiei prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional, pentru ajustarea unor ţinte şi jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 15. Educaţie, facem următoarele precizări: în cadrul renegocierii unor ţinte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educaţiei a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIRK”, precizează un comunicat al Ministerului Educaţiei transmis luni.

În plus, Ministerul Educaţiei menţionează că modificările propuse sunt şi de natură obiectivă, cum ar fi "ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creşterea preţurilor şi în conformitate cu nevoia reală din teritoriu".

În privinţa numărului laboratoarelor de informatică, în urma apelului de proiecte, a reieşit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea iniţială a Ministerului, "în principal ca urmare a multiplelor finanţări de care au beneficiat şcolile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT", a explicat Ministerul Educaţiei, menţionând că a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, de la 5.200 laboratoare estimate iniţial, la minimum 4.350.

În privinţa achiziţiei de microbuze şcolare verzi, Ministerul Educaţiei a realizat o analiză pentru identificarea localităţilor care au nevoie de microbuze şcolare şi a rezultat că "UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunităţii, în proporţie mult mai mare, finanţare pentru microbuze de 16+1 locuri şi, în unele situaţii, microbuze cu peste 16+1 locuri", spre deosebire de estimările iniţiale pentru microbuze electrice cu 8+1 locuri.

"Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puţin duble faţă de estimarea realizată iniţial. Totodată, Ministerul Educaţiei a propus actualizarea ţintei prin raportarea la numărul de beneficiari (copiii care vor beneficia de transport şcolar rămân aceiaşi, însă vor fi grupaţi în microbuze cu o capacitate mai mare de locuri). Menţionăm faptul că, în ultimul an, Ministerul Educaţiei a încercat să identifice surse de finanţare suplimentare pentru a satisface cât mai mult nevoia din teritoriu, astfel încât bugetul iniţial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ţinte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanţarea consiliilor judeţene în valoare de peste 7 milioane de euro", mai precizează Ministerul Educaţiei, potrivit Agerpres.

De asemenea, Ministerul Educaţiei menţionează că un singur jalon din PNRR - grantul pentru digitalizarea Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR) - trebuie reconsiderat întrucât CNR nu este încadrat cu statut de utilitate publică şi nu poate fi beneficiar al acestui tip de finanţare.