Concurs O necropolă a unui sat roman a fost descoperită la Poiana, pe traseul centurii municipiului Constanța

Arheologii din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), alături de masteranzi din cadrul Universității "Ovidius" au desfășurat săpături, din vara anului trecut și până în decembrie 2009, pe un tronson din zona localității constănțene Poiana, în scopul cercetării arheologice a terenurilor pe care urmează să fie construită centura ocolitoare a municipiului Constanța. Pe sectorul în care a fost descoperită necropola romană urmează să fie construit un spațiu de parcare.

În cadrul cercetărilor, a fost descoperită o necropolă aparținând unui sat roman din secolele 2-3 d.Hr. Arheologii estimează faptul că lucrările de construcție ale centurii afectează o suprafață de circa 1 ha din această necropolă, până acum pe jumătate din suprafață fiind efectuate săpături. Până în prezent au fost săpate în jur de 80 de morminte, dar se estimează că numărul lor ar putea depăși 150.
Cei care au efectuat săpăturile arheologice la Poiana sunt Traian Cliante, șeful punctului arheologic de la Poiana, arheologii Constantin Băjenaru, Cătălin Dobrinescu, Cătălin Nopcea, Vitalie Bodo-lică și un grup de masteranzi ai secției de Arheologie din cadrul Universității "Ovidius": Radu Petcu, Ștefan Georgescu, Dan Vasilescu, Andrei Heroiu și Sebastian Dobrotă. Constantin Băjenaru ne-a informat că au fost descoperite morminte de inhumație și de incinerație aparținând locuitorilor din acel sat, majoritatea având inventar arheologic - obiecte diverse care însoțeau defuncții, cum ar fi vase ceramice, ulcioare, căni, boluri, opaițe din lut, vase din sticlă și bijuterii din bronz și argint. Una dintre cele mai importante descoperiri este o sculptură reprezentând un leu funerar, a cărui prezență era obișnuită în cimitirele romane, fiind considerat un păzitor al mormintelor.
Un alt punct unde au avut loc descărcări arheologice este sectorul dintre Ovidiu și Poiana, unde, în toamna anului trecut, au fost săpate câteva puncte cu locuiri sporadice romane, dar și un punct cu o așezare getică din epoca elenistică, secolele 3-2 î.Hr. În cadrul așezării getice au fost descoperite gropi de provizii, conținând vase de uz grecesc și ceramică getică lucrate manual, sacrificii umane, două monede - una emisă de orașul Tomis și una emisă de orașul Histria.
Constantin Băjenaru ne-a vorbit și despre un alt sector important în care s-au desfășurat săpături, din localitatea Cumpăna, unde a fost descoperită o casă romană interesantă, folosită, probabil, de proprietarii de terenuri, precum și un turn roman, despre care se crede că servea observării terenului.
"Până acum, pe traseul centurii ocolitoare a municipiului Constanța s-au săpat, în general, nuclee de locuire databile, în special, în epoca romană, lucru care dove-dește o intensă locuire a teritoriului Cetății Tomis în acea perioadă", ne-a spus Constantin Băjenaru.
Toate obiectele descoperite sunt, în primă fază, curățate și analizate în laboratorul de restaurare al MINAC, inventariate, pentru ca apoi să fie depuse în patrimoniul muzeului.
La finalul săpăturilor arheologice, toate obiectele descoperite vor fi expuse la Muzeul de Istorie Națională, în toamna acestui an.