”Prometeu 22” a propus publicului constănțean o perspectivă ironică, prin reactualizare, a unui mit

574

Articole de la același autor

Aplauzele s-au oprit, dar ecourile nu s-au stins. Spectacolul-eveniment „Prometeu 22”, jucat doar de două ori pe scena, închiriată, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, cu certitudine continuă să fie comentat de cei care au ales să fie părtașii acestui moment din istoria teatrală a Constanței.

Și nu considerăm o exagerare când afirmăm că, prin această colaborare la o coproducție internațională, Teatrul de Stat din Constanța scrie o filă importantă pentru posteritate. Chiar directorul Erwin Șimșensohn s-a declarat încântat de provocarea de a fi regizor secund, alături de Gabor Tompa, un titrat regizor al României, la realizarea unei piese jucate în limbile maghiară, slovenă, engleză și română, dar supratitrată în română și engleză.


La premiera din 26 ianuarie, am fost alături de echipa constănțeană, dar asta nu înseamnă că ne erijăm în cronicari de teatru. Doar că, într-adevăr, așa cum spunea și actrița Mirela Pană la conferința de presă, am putut admira cât de simbiotic s-au desfășurat dialogurile, indiferent de limba vorbită. De altfel, înainte de a intra în sală am auzit spectatori afirmând că au venit împinși de curiozitatea de a vedea cum e posibil așa ceva. „Când e de-al tău, știi că intri după replica aceea, dar acum, când nu cunoști maghiară sau slovenă, cum știi că e rândul tău?”, se întreba o doamnă. Și am realizat cele povestite de Mirela Pană despre „cantonamentul dur” al pregătirii acestui spectacol.


Cât despre subiect… „Spectacolul este o meditație asupra condiției intelectualului în secolul XXI. În cadrul rețelelor de știri digitalizate și puternic manipulate și pe reţelele de socializare, adevărul a devenit supra-relativizat și chiar și verificarea faptelor poate ajunge să fie considerată fake news. Într-o lume extrem de ideologizată și divizată, în care dialogul a devenit aproape imposibil, iar dezbaterile sunt reduse la reacții extreme, discursul de instigare la ură a devenit o rutină zilnică, alimentat adesea de guverne cu viziuni politice extremiste. În aceste condiții, rolul intelectualilor – al oamenilor de știință, al medicilor, al artiștilor – devine dificil, dar și mai responsabil. Rolul lor este acela de a observa lumea cu un ochi obiectiv și de a împărtăși oamenilor cunoștințele lor, chiar cu riscul de a fi persecutați, așa cum a fost cazul lui Prometeu în epoca mitologică.

Spectacolul oferă o perspectivă ironică și lucidă asupra mitului lui Prometeu, care își recapătă actualitatea în contextul lumii care ne înconjoară”. Astfel îl descrie chiar regizorul Gabor Tompa.



Cum a reușit Teatrul de Stat să fie cooptat în acest proiect?


Pe de o parte, răspunsul aveam să-l primim de la directorul Erwin Șimșensohn, care a declarat că invitația adresată lui Gabor Tompa de a regiza la Constanța a fost lansată inițial de Dana Dumitrescu, când era la conducerea instituției.

Dar iată cum povestește chiar regizorul Tompa cum s-a născut acest spectacol, într-un dialog cu Zoltan Csep, publicat în caietul de sală. „În urmă cu ceva timp, am fost invitat de Teatrul de Stat Constanța să regizez un spectacol, care urma să fie jucat și la Histria, în cadrul Festivalului de teatru antic «Miturile cetății». În festival au fost prezentate, într-o locație minunată, printre ruinele romane și în fața cetății, tragedii grecești precum «Hecuba» și «Legendele Atrizilor», în regia lui Silviu Purcărete. Din păcate, odată cu pandemia proiectul a trebuit amânat. Cu toate acestea, invitația în sine mi-a adus aminte de «Prometeu înlănțuit», piesă care mă preocupă pentru că metafora lui Prometeu, ca meditație asupra situației intelectualului contemporan, este foarte relevantă astăzi. Prometeu este cel care fură focul (cunoașterea) de la elită, dintr-un cerc închis, și îl dă întregii societăți, fiind aspru pedepsit pentru asta. În acest sens am gândit proiectarea acestui text în prezent.


Spectacolul nu a putut fi montat la Constanța, dar anul trecut Uniunea Teatrelor din Europa a lansat proiectul «Catastrofă» și se căutau și parteneri din afara Uniunii. Prin urmare, am inclus în proiect Teatrul de Stat din Constanța și SNT Drama Ljubljana”.

Cei cinci actori din Constanța care se găsesc în distribuția coproducției „Prometeu 22” sunt: Cătălina Mihai – Hera, asistenta de regie, Florin Aioane – Cratos, cameramanul, expertul, Ecaterina Lupu – Io, radioreportera, Mirela Pană – Hermes, și Dana Dumitrescu – corespondenta principală.

Luna viitoare, spectacolul se va juca în Portugalia, la festivalul de la teatru de la Porto, iar în luna iunie va avea două reprezentații în Ungaria, la Budapesta și Gyula.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4895 secunde