Rectorul UMC: "Ne-am trezit într-o situație nefericită, care este în afara controlului nostru"

În ceea ce privește admiterea în anul universitar 2024-2025, s-a finalizat etapa întâi cu o cifră de înscrieri de 650, puțin mai bună decât anul trecut, în condițiile în care și anul acesta locurile bugetate au reprezentat o treime din totalul cifrei de școlarizare. Ba chiar anul acesta au existat 20 de locuri bugetate în plus față de anul trecut. „Ceea ce ne dovedește că domeniul maritim a rămas unul de interes, chiar dacă populația școlară este cumva în descreștere. Urmează în toamnă o a doua sesiune, pentru cei care până acum au optat la prea multe specializări și probabil nu s-au hotărât încă. Sau cei care nu au finalizat o anumită etapă din varii motive, de genul nu au finalizat Bacalaureatul sau au așteptat diverse alte decizii”, a declarat rectorul UMC.

În ceea ce privește o clasificare în funcție de solicitările înregistrate la prima etapă de admitere, Navigația rămâne „regina” din punct de vedere al solicitării raportat la numărul de locuri, urmată de electromecanică și electrotehnică.

La fel ca și la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, taxa de școlarizare a fost „acordată” cu variația inflației. „Ne aflăm într-o zonă în care suntem competitivi din punct de vedere al taxei, creând un avantaj pentru studenți. Învățământul de marină este unul scump, asemănător cu cel din domeniul medicinei, care presupune laboratoare, simulatoare, experți care trebuie să lucreze pe acestea, taxe pentru acreditări suplimentar față de o universitate de tip generalist. Este un domeniu suprareglementat național și internațional”, a specificat același interlocutor.

„Lasă-i să termine, pentru că au intrat pe un ciclu aprobat!”

Și pentru că veni vorba de reglementări, nu puteam trece cu vederea mult discutatul subiect al relației încordate dintre UMC și ANR în ceea ce privește brevetarea absolvenților de la învățământul fără frecvență.

„Dacă ne ducem în legislația românească, scrie foarte clar că forma de învățământ cu frecvență redusă (IFR) este echivalentă 100% cu cea de la zi. A face diferențe înseamnă să încalci legislația națională, înseamnă să pui niște oameni într-o poziție absolut nejustificată. Anul acesta ANR a aprobat numai forma de învățământ la zi și mi-e greu să înțeleg resorturile, spunând că IFR nu-i pe acolo. De aici întrebările și discuțiile. Trebuia să știm și noi dinainte chestiunea asta sau măcar să fi venit cu un mecanism prin care toți cei care au început această facultate, în 2019, să poată finaliza. Nu îi oprești la mijlocul procesului! Lasă-i să termine, pentru că au intrat pe un ciclu aprobat! Nu am nimic împotrivă dacă vor sau nu vor să aprobe procesul acesta! Pentru că s-au schimbat niște condiții, ne luăm toate măsurile recomandate de ei. Problema noastră este că ne-am trezit într-o situație nefericită, care este în afara controlului nostru. Absolventul nostru se poate duce în Polonia să dea aceste examene, dar nu poate în țara lui. De ce?”, se întreabă, nu neapărat retoric, conf. dr. ing. Gabriel Raicu.

Ce au de făcut studenții în această situație? Rectorul ne-a răspuns că pot să-și ia diploma de inginer și să mai aștepte ca Universitatea Maritimă Constanța să ajungă la clarificarea situației. „Este o problemă, dar nu atât de dramatică pe cât este expusă. Într-adevăr, profund inconfortabilă pentru studenții care-și doreau acest brevet, dar este de neînțeles de ce lucrurile au evoluat în direcția aceasta. Dacă într-adevăr cei de la ANR erau nemulțumiți de pregătirea celor de la IFR, atunci au la dispoziție filtrul unui examen. Dar au fost sute și mii de oameni, timp de 20 de ani, la IFR și toți au trecut examenul de la ANR”, a afirmat rectorul.

Interesant este faptul că și anul acesta s-au depus numeroase dosare la învățământul fără frecvență. Ceea ce dovedește că nu toți cei care vin la fără frecvență la UMC sunt interesați de brevet, adică să navigheze. „Ponderea la IFR între cei care termină și cei care merg către brevet nu este foarte mare. Cu 10 ani în urmă a existat un bazin de personal care naviga, gen nostrom, timonier, motorist, și care voia să se breveteze. Acum acea baterie s-a cam terminat”, a conchis rectorul UMC.