Ion Caramitru susține Guvernul în procesul cu cei care vor ca aromânii să devină minoritate națională în țara lor, România

Actorul Ion Caramitru s-a prezentat ieri la Curtea de Apel București, în calitate de președinte al Asociației Culturale Macedo-Române, pentru a susține statul român într-un proces intentat de Asociația "Comunitatea Armână din România", condusă de deputatul PD-L Costică Canacheu, care vrea ca aromânii să fie recunoscuți ca minoritate în România.
Caramitru susține Guvernul printr-o cerere de intervenție în procesul în care Asociația Comunitatea Armână din România cere anularea unei hotărâri de Guvern din 2001, privind Consiliului Minorităților Naționale, și, în consecință, recunoașterea oficială a aromânilor ca minoritate.
La ieșirea din sala de judecată, actorul Ion Caramitru a declarat că el consideră că aromânii sunt, de fapt, români.
Curtea de Apel București a amânat procesul pentru 21 septembrie.
Procesul dintre Asociația condusă de Canacheu și Guvernul României a început în 2008, când Curtea de Apel București a respins acțiunea, din motive de procedură, însă, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a înapoiat dosarul spre rejudecare.
***
Asociația "Comunitatea Armână din România" face parte din Consiliul Armânjilor, un organism care, spre deosebire de majoritatea aromânilor, promovează teoria fantezistă a unui popor regional vorbind o limbă neo-latină, cu dublă origine, greacă și latină. Această organizație se manifestă cu ostilitate față de Guvernul României, ale cărui intenții suspecte sunt prezumate numai pentru faptul că acordă sprijin financiar aromânilor de peste granițe, considerați parte a românilor din diasporă.
La Congresul Aromânilor, desfășurat la Tirana anul trecut în noiembrie, reprezentanții aromânilor, printre care și Ion Caramitru, președintele celei mai vechi organizații a aromânilor din România, au condamnat acțiunile celor care nu mai vor ca aromânii să fie considerați parte a poporului român, ci o etnie separată. Chiar și ambasadorul României în Albania a transmis, în termeni diplomatici, un mesaj grav, îndemnând asociațiile aromânilor să își urmărească perseverent și solidar scopurile comune, spre a contracara astfel acțiunea celor care lucrează pentru a li se substitui în reprezentarea aromânilor de pretutindeni. "Avertismentele sunt foarte serioase și timp nu a mai rămas", a spus ambasadorul, lăsând să se întrevadă că interese mai mari ar fi în spatele acestor "rătăciri". "Cauza aromânească ar putea ajunge obiect de tranzacție la nivel european", a mai precizat ambasadorul Viorel Stănilă.
De fapt, urmarea acceptării de către aromâni a unei noi istorii, inventate ad-hoc, ar putea fi pierderea sprijinului pe care statul român l-a acordat constant minorităților din statele balcanice, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere diplomatic. Dacă aromânii s-ar declara etnie total separată de românitate, ceea ce s-ar câștiga în România, ca subvenție pentru o minoritate, nu ar compensa nici pe departe pierderea pentru aromânii din statele balcanice, atât la nivel de finanțare din partea României, cât și la nivel de susținere pe lângă guvernele statelor balcanice pentru recunoașterea statutului lor de minoritate națională.