Ce n-a văzut ministrul Costescu în portul Constanța

Cum intri în portul Constanța, pe la Poarta nr. 1 și o cotești la dreapta, te întâmpină o pădure… feroviară. Liniile ferate "strategice", care ar trebui să asigure un transport rapid, ieftin, eficient energetic spre terminalele din portul vechi, se pierd într-o pădure deasă de arbori, arbuști și bălării. 

Nu sfătuiesc pe nimeni să se aventureze spre silozurile centenare înălțate de inginerul Anghel Saligny și "întinerite", de curând, cu finanțare europeană de către actualii proprietari, Niva Prodcom SRL și Silo Port SRL. Cel ce intră cu mașina pe platforma dinspre mare trebuie să fie, neapărat, un as al volanului, pentru a parcurge, în siguranță, traseul plin de gropi.

 

În zona de nord a portului vechi, va trebui să acordați o mare atenție trecerilor de nivel peste calea ferată. Dar nu din cauza trenurilor, ci pentru că sunt dese și puternic denivelate. 

Podurile portuare nu o duc nici ele mai bine. Covorul lor asfaltic este atât de… bolnav, încât nici plombele nu-i mai rezistă. 

Portul Constanța nu se poate mândri nici măcar cu infrastructura cea nouă. Iată, spre exemplu, la intrarea dinspre nord a noului pod rutier peste Canalul Dunăre - Marea Neagră autovehiculele sunt întâmpinate de o denivelare ca o trambulină. Dacă șoferii nu o observă la timp și nu reduc viteza, se trezesc că autovehiculele lor pierd contactul cu Terra, pentru câteva fracțiuni de secunde. Este de mirare că o astfel de lucrare a fost recepționată de către administrația portuară.

Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, n-a avut parte de toate aceste… delicii portuare în scurta sa vizită la Constanța, din 29 martie 2016. Gazdele l-au plimbat cu vaporașul pe mare, de unde nu se vedeau nici gropile, nici pădurile "feroviare". 

E indicat ca ministrul român să nu invite delegația Comisiei de transport și turism a Parlamentului European, sosită ieri în țara noastră, să viziteze portul Constanța. Dacă - Doamne ferește! - Michael Cramer, șeful delegației îi spune că el are rău de mare și preferă să se plimbe prin port cu mașina? 

Nu-i mai bine ca șeful transporturilor româ-nești să țină delegația europeană cât mai departe de portul Constanța, de calea ferată, de șosele și autostrăzi? Într-un birou din minister, la căldurică, așezați în fotolii confortabile, cu cafeaua și răcoritoarele în față, pot discuta în tihnă despre master planul general de transport al României, coridoarele rețelei centrale trans-europene de transport (TEN-T), planul național feroviar, programul operațional de infrastructură mare și strategia UE pentru regiunea Dunării.

Sunt de acord cu oficialii români și europeni că subiectele acestea generale și… generoase trebuie rumegate bine, dar populației și agenților economici li s-a cam acrit de vorbăria lungă. De ani de zile se discută despre strategii, macro-proiecte și coridoarele europene. Și cu ce ne-am ales? Portul Constanța este tot mai izolat de Europa pentru că legăturile sale rutiere, feroviare și fluviale sunt dezastruoase. România continuă să aibă cel mai mic număr de kilometri de autostradă. Calea ferată din țara noastră nu permite o viteză medie mai mare de 40 de kilometri pe oră. Navigația pe Dunăre se des-fășoară greoi, cu numeroase restricții, mai ales în anii de secetă. Iar toate acestea fac ca portul Constanța să fie tot mai ocolit de fluxurile de mărfuri spre și dinspre Europa Centrală și de Est.

La conferința de presă din 20 martie, ministrul Costescu a încercat să mă contrazică, în momentul în care i-am vorbit despre aceste realități, dându-mi ca exemplu faptul că de la Constanța spre București se poate merge pe autostradă cu 100 de kilometri pe oră și susținând că nu știu în ce an trenurile cu marfă erau blocate prin gări din cauza operatorilor portuari. Dezamăgitor mod de a privi lucrurile!

Când am făcut observația că la direcția de transport naval a ministerului nu mai sunt specialiști în domeniu, ministrul mi-a dat un răspuns de m-a lăsat năuc: "Specialiștii sunt pe mare și pe fluviu, nu stau la București." Să înțelegem din această afirmație că în direcțiile din Ministerul Transporturilor nu mai există specialiști pe domeniile respective? Dacă așa stau lucrurile, este explicabil de ce această instituție a administrației centrale este ruptă de realitate și ineficientă, iar infrastructura de transport a României este în mare suferință.

Stimați cititori, nu mă miră faptul că, în ciuda bunăvoinței afișate și a atitudinii constructive declarate de Costescu, o parte dintre operatorii portuari care au participat la întâlnirea din 29 martie și-au manifestat, la final, neîncrederea că ministrul va rezolva ceva. 

Sper ca atât eu, cât și ei să ne înșelăm și ministrul chiar să facă câte ceva din ce a promis pentru portul Constanța.