Liber la cerealele ucrainene. "Vor fi afaceri ruinate, este revoltător ce se întâmplă!"

3362
Liber la cerealele ucrainene.
Comisia Europeană a dat verdictul în ceea ce priveşte interdicţia introdusă de cinci state membre UE, printre care şi România, cu privire la importurile de cereale ucrainene. Aşa cum era de aşteptat, oficialii de la Bruxelles au ridicat interdicţia, spre disperarea agricultorilor autohtoni, ameninţaţi cu falimentul.

Dacă, în luna mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, iată că, toamna aceasta, cerealele ucrainene pot circula (şi rămâne aici!) bine mersi, începând din week-end, în spaţiul Uniunii Europene, în paralel cu angajamentele Kievului de a lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine.

O decizie controversată, în faţa căreia principalele naţiuni afectate au avut reacţii diferite.

Trei ţări sfidează Comisia Europeană

Astfel, Ungaria, Polonia şi Slovacia au sfidat Comisia Europeană şi au anunţat prelungirea unilaterală a embargoului asupra cerealelor ucrainene, până la sfârşitul anului.

Mai mult, prin decret guvernamental, Ungaria a impus o interdicţie naţională de import, ce a intrat în vigoare încă de sâmbătă, 16 septembrie, pentru nu mai puţin de 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume şi mai multe produse din carne şi miere. „Ungaria îşi va închide frontierele pentru 24 de produse ucrainene, faţă de patru până acum, cu scopul de a proteja interesele agricultorilor noştri”, a transmis ministrul Agriculturii, Istvan Nagy.

În replică, autorităţile de la Kiev au avertizat că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional, însă premierul polonez Mateusz Morawiecki le-a reamintit că intrarea liberă a produselor ucrainene pe piaţa UE a fost un gest unilateral de bunăvoinţă din partea Uniunii, nu o obligaţie legală bilaterală pe care Ucraina să o poată reclama în justiţie.

Sigilarea camioanelor, un amănunt „scăpat” din vedere

Care a fost poziţia României? Previzibil, cu capul plecat, guvernanţii români nu numai că nu au avut o poziţie tranşantă, ci au anunţat încă de vineri, când încă nu expirase termenul şi nu venise decizia de la Bruxelles, că vor face tot ceea ce le stă în putinţă pentru a mări capacitatea de operare şi de a facilita un tranzit cât mai confortabil pentru cerealele ucrainene: investiţii în port, activitate non-stop pe braţul Sulina etc.

În schimb, fermierii autohtoni văd roşu în faţa ochilor. Ameninţaţi cu falimentul, ei anunţă la rândul lor acţiuni de protest, cu atât mai mult cu cât cerealele ucrainene nu vor fi doar în tranzit, ci vor rămâne şi în ţară, stricând piaţa şi ruinând afacerile locale. De fapt, aceasta este chintesenţa, cel mai important aspect despre care autorităţile de la Bucureşti nu scot un cuvânt.

„Nu avem nimic împotrivă ca mari cantităţi de cereale ucrainene, câte or fi ele - vapoare, garnituri de trenuri, flote de camioane - să tranziteze ţara noastră, prin coridoare speciale. Suntem solidari cu suferinţa Ucrainei, îi ajutăm cât putem, i-am primit în ţara noastră, dar trebuie să protejăm şi afacerile noastre, economia naţională.

Ceea ce se întâmplă acum este de-a dreptul revoltător. Cerealele ucrainene nu sunt doar în tranzit prin ţara noastră, o parte rămân aici, stricând piaţa prin preţurile mai mici. Veţi întreba de ce sunt preţurile mici. Păi, Ucrainei nu i s-a impus de către Bruxelles să respecte anumite standarde europene de calitate, ei folosesc alte substanţe în tratarea culturilor, pe care noi nu mai avem voie să le folosim, sunt alte costuri, mult mai mici, de producţie.

Iar cei care cumpără nu sunt de condamnat, este firesc, ca om de afaceri cauţi preţul cel mai mic, pe care producătorii autohtoni nu au cum să-l ofere. Vinovaţi sunt cei care permit acest lucru, iar efectele se vor vedea nu pe termen lung, ci scurt şi mediu. Vor fi afaceri ruinate!

Ni se spune că vom primi compensaţii, că s-au aprobat fonduri europene pentru a acoperi pierderile din agricultura românească. Se ridică aici o serie de întrebări. Când vom primi banii, în ce procent, cum se vor calcula pierderile, ce algoritm va fi folosit, pentru că nu poţi acorda subvenţii unitare. Noi avem acum nevoie de bani, avem rate la bănci, plăţi de făcut, încep lucrările de toamnă. Dacă şi când vor veni banii, să nu fie prea târziu!

Nu am mai auzit nimic despre sigilarea camioanelor din Ucraina. Să fie sigilate la vamă şi să aibă un timp de tranzit pe culoarele solidarităţii, nu să vândă aici. Ar fi fost soluţia cea mai bună”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Adrian P., fermier.

Un trafic record

În perioada ianuarie-august 2023, prin portul Constanţa au fost expediate 22,2 milioane de tone de cereale, iar autoritatea portuară estimează că, în acest an, va fi depăşit recordul de aproximativ 25 de milioane de tone.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa este acum cea mai importantă rută alternativă de export pentru Kiev, în condiţiile în care cerealele ajung în portul românesc cu camioanele, pe calea ferată sau cu barjele pe Dunăre. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2801 secunde