Locurile de muncă ale cadeților și navigatorilor sunt protejate în Europa. Se poate și în România!

Grație votului dat de Camera Deputaților, Autoritatea Navală Română are dreptul legal să înființeze registrul maritim internațional al României. Rămâne de văzut dacă va fi capabilă să profite de oportunitate și să ducă proiectul mai departe, să-l facă atractiv și operațional.

Până una-alta, s-a ratat o șansă: aceea de a se legifera faptul că registrul maritim internațional trebuie să asigure locuri de practică pentru cadeți și, pe cât posibil, locuri de muncă pentru navigatorii români.

Nu-i totul pierdut. Mai există căi de a îndrepta lucrurile. Din păcate, cei de care depinde acest lucru nu sunt convinși că viitorul registru maritim internațional ar putea să servească și interesele cadeților și navigatorilor români.

Sindicatul Liber al Navigatorilor ne-a pus la dispoziție un studiu privind registrele maritime europene. Din el rezultă că statele europene au stabilit, prin lege, condiții și facilități, pentru a stimula angajarea navigatorilor și cadeților lor sau a celor comunitari.

Iată, în Belgia, armatorii sunt scutiți de plata taxelor pentru echipajele de naționalitate belgiană.

În Danemarca, sunt scutiți de taxe atât navigatorii danezi, cât și armatorii danezi.

Pe navele care arborează pavilionul Estoniei, comandantul trebuie să fie estonian.

Finlanda a impus ca, în proporție de 50%, echipajele navelor din registrul maritim internațional finlandez să fie europeni.

În Franța, cadeții trebuie să își facă practica pe orice navă cu pavilion FIS, Carcelen sau francez. 35% din echipaje trebuie să fie de naționalitate franceză.

Germania a impus obligativitatea practicii cadeților săi pe navele cu pavilion german și a pus la dispoziția armatorilor un fond pentru a-i ajuta să se achite de această obligație. Prin lege, la bordul navelor au prioritate comandanții și ofițerii de naționalitate germană.

Grecia a încurajat angajarea navigatorilor greci, reducând taxele cu următoarele cote: 9% pentru comandanți; 6% pentru ofițeri; 3% pentru nebrevetați.

În Italia, echipajele de pe navele sub pavilion național trebuie să aibă cel puțin șase navigatori europeni.

Irlanda a impus, încă din 1996, obligativitatea practicii pentru cadeți pe navele cu pavilion irlandez.

În Letonia, minimum 75% dintre membrii echipajelor trebuie să fie letoni.

Conform legii, pe navele cu pavilion norvegian, comandantul nu poate fi decât norvegian. Statul le returnează angajatorilor o cotă de 12% din salariile plătite navigatorilor norvegieni. Măsura se aplică și în cazul cadeților.

Olanda le-a impus armatorilor, prin lege, obligativitatea de a încredința comanda navelor doar olandezilor.

Pe navele Portugaliei, comandanții și 50% dintre membrii echipajelor trebuie să fie de naționalitate europeană.

În Spania, armatorilor li se returnează taxele în cazul efectuării practicii de către cadeții spanioli, cât și la angajarea navigatorilor spanioli.

Suedia nu are al doilea registru. Sub pavilionul național, 50% dintre membrii echipajelor trebuie să fie navigatori suedezi.

În Marea Britanie, la un număr de 15 ofițeri este obligatorie angajarea unui cadet. Pentru navigatorii britanici nu se plătesc taxe.

În 2012, la bordul navelor cu pavilion european au navigat 188.000 de navigatori europeni

Dacă mai toate statele europene protejează locurile de muncă ale cadeților și navigatorilor proprii, de ce nu ar face același lucru și România? Cei ce ar trebui să lupte pentru promovarea intereselor cadeților și navigatorilor români sunt: parlamentarii din Constanța, filialele locale ale partidelor politice, indiferent de culoare, toate autoritățile locale din județul nostru, Autoritatea Navală Română, CERONAV, Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă din Constanța, Liga Navală Română, Asociația Armatorilor din România, Asociația Companiilor de Crewing din România, Sindicatul Liber al Navigatorilor și presa constănțeană.