Nu vor mai naviga, dar toacă bani! "Mangalia" şi "Eforie", ultimele două epave cu pavilion românesc

Navele tip ferry-boat „Mangalia” şi „Eforie” reprezintă ultimele vestigii din ceea ce a fost flota comercială a României, care, la 1 ianuarie 1989, cuprindea 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw. Între timp, flota a prins „aripi”, s-a evaporat, iar aceste ultime două nave zac ruginite la cheu, rămase fără clasificare şi fără nicio perspectivă de a mai înfrunta vreodată furtunile mărilor şi oceanelor. În schimb, toacă de minune bani!

Navele „Eforie” şi „Mangalia” au intrat în patrimoniul CFR Marfă în urma reorganizării SN CFR în anul 1998, iar în prezent sunt ancorate la cheu, întrucât, din anul 2009, nu mai au valabile certificatele de clasă, certificatele de convenţie şi celelalte Certificate Internaţionale Maritime. Teoretic şi practic, şansele de a mai porni vreodată în cursă sunt nule.

Despre „Mangalia”, în special, de la a cărei lansare la apă se împlinesc 35 de ani, s-au spus multe poveşti: că a fost echipată cu motoare destinate iniţial altor domenii, că a cărat arme, trupe militare, că avea consumuri uriaşe, că s-a dorit la un moment dat inclusiv scufundarea ei!

Am adresat pe această temă o serie de întrebări conducerii CFR Marfă, proprietarul navei, iar Serviciul Comunicare ne-a trimis, prompt, răspunsurile solicitate.

„În prezent, starea tehnică a celor două nave nu mai permite efectuarea de voiaje, acestea necesitând reparaţii capitale pentru a putea fi readuse în circulaţie.

Ultima evaluare a acestor costuri se ridica la aproximativ 8 milioane euro, fără a lua în calcul înlocuirea motoarelor principale, depăşite din punct de vedere tehnic şi pentru care nu se mai găsesc piese de schimb.

Reclasificarea acestor nave nu este justificată, având în vederea faptul că operarea comercială a acestora în perioada 1998 - 2009 a presupus costuri mari de exploatare: cheltuieli mari cu combustibilul, cu reparaţiile, ca urmare a tehnologiei învechite cu care erau echipate, costurile mari cu staţionarea etc.

Gradul de ocupare a variat între 20 şi 80%, generând venituri insuficiente pentru a acoperi aceste costuri, iar pierderile anuale suferite de CFR Marfă au fost substanţiale şi din ce în ce mai greu de suportat.

În condiţiile crizei financiare din perioada 2008 - 2009, solicitările la transport cu cele două nave ferry-boat au scăzut drastic, în anul 2009 fiind efectuat un singur voiaj!”, au transmis reprezentanţii Serviciului Comunicare din cadrul CFR Marfă.

Un proiect căruia nu i-a pus cruce

Având în vedere situaţia dramatică a celor două nave, se ridică, firesc, întrebarea: de ce mai sunt ţinute pe linia de plutire, de ce nu sunt valorificate sub o altă formă?

„La ora actuală, navele sunt o ruină. Îmi pare rău să o spun, dar acesta este adevărul, ar fi trebuit să fie de mult casate. Le-am fi putut vinde, a existat un asemenea proiect, iar suma încasată ar fi acoperit 25% din valoarea investiţiei într-o navă nouă. Se puteau folosi fonduri din preaderarea României la Uniunea Europeană, dar banii au dispărut şi proiectul s-a pierdut”, declara, în cadrul unei recente conferinţe de presă, Gheorghe Gancea, fost director al CFR Marfă până în anul 2008.

Aşadar, ideea vânzării celor două nave a existat, dar niciodată nu s-a trecut de la plan la acţiune. Şi totuşi, reprezentanţii CFR Marfă susţin că proiectului nu i s-a pus cruce, însă banii care ar urma să fie încasaţi ar merge… pe alte direcţii.

„Efortul financiar pe care societatea ar trebui să îl facă pentru repunerea în funcţiune a celor două nave ar fi unul consistent, iar societatea nu îl poate susţine în actualele condiţii.

În prezent, conducerea CFR Marfă intenţionează să valorifice navele prin vânzare, iar veniturile generate de această acţiune urmează a fi folosite pentru stingerea unei părţi din datoria pe care CFR Marfă o are către statul român. În anul 2020, Comisia Europeană a stabilit că ajutorul de stat primit de CFR Marfă în anul 2013 este considerat ilegal acordat şi trebuie recuperat”, se arată în documentaţia transmisă de CFR Marfă.

Şapte oameni la bord

Până una-alta, o realitate e certă: cele două nave zac la cheu şi generează cheltuieli. Cât de mari sunt acestea şi ce personal mai este la bord, aflăm tot de la reprezentanţii CFR Marfă.

„Conform legislaţiei maritime de siguranţă privind stabilirea echipajului minim pentru navele maritime care arborează pavilion român, pe navele ferry-boat «Eforie» şi «Mangalia», în momentul actual, sunt şapte angajaţi ce fac parte din echipajul minim de siguranţă care efectuează serviciul la bord.

Anual, costurile de întreţinere a navelor se ridică la aproximativ 1 milion de lei”, au precizat reprezentanţii CFR Marfă.

Un subiect prea sensibil

S-a spus că cele două nave ar fi incluse în strategia de apărare NATO, motiv pentru care am cerut celor de la CFR Marfă lămuriri şi pe această temă, însă, fiind considerat probabil prea sensibil, subiectul a fost omis de pe lista răspunsurilor.

În schimb, fostul director Gheorghe Gancea este tranşant: „Cele două nave fac parte din termenii înţelegerii cu NATO, sunt integrate în sistemul de apărare, au sarcini precise la nevoie. De exemplu, «Mangalia» a îndeplinit o serie de misiuni. A participat la conflictul din Kosovo, a transportat trupe spre Albania, a fost folosită şi pentru transport de trupe şi echipament din Angola, dar şi în timpul conflictului din Golf”.

Cum s-o mai apăra România cu două epave (să nu uităm că mai avem şi un submarin fără baterii!), doar specialiştii armatei o pot spune.

În loc de epilog

„S-a spus că «Mangalia» nu a fost o navă bună. Eu spun că nu există navă bună sau mai puţin bună, ci echipaje bune sau mai puţin bune. A fost construită pentru a naviga în Marea Neagră, a traversat Atlanticul şi încă pluteşte, chiar dacă a ajuns o epavă”, a declarat Florentin Dacian Botta, fost ofiţer mecanic la bordul „Mangaliei”.