Salarii mici, condiţii proaste la bord. Capcanele ambarcării pe nave ce arborează pavilion de complezenţă

6606
Salarii mici, condiţii proaste la bord. Capcanele ambarcării pe nave ce arborează pavilion de complezenţă - 1-1684761046.jpg

Articole de la același autor

Barbados, Cayman Islands, Curacao, Equatorial Guineea, Honduras, Liberia, Mauritius, Palau, Panama, Sao Tome and Principe, Sierra Leone, Tonga sau Vanuatu. Ce au în comun aceste ţări, trecute în ordine alfabetică? Toate arborează pavilion de complezenţă, iar navigatorii români ar trebui să deschidă bine ochii înainte de a urca la bordul acestor vapoare.

Navigatori neplătiţi, obligaţi să muncească în condiţii total improprii, hrăniţi prost şi stând cu frică să nu se accidenteze, că nu vor vedea niciun dolar despăgubire. În industria maritimă, asemenea cazuri nu sunt deloc rarităţi, iar cele mai multe apar atunci când personalul navigant acceptă să lucreze pe nave care arborează pavilion de complezenţă.

Dar ce este pavilionul de complezenţă (FOC - Flag of Convenience)? Ne explică Adrian Mihălcioiu, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN) şi şef al Inspectoratului ITF România.

„Un pavilion de complezenţă este cel al unei alte ţări pe care îl arborează o navă, alta decât ţara proprietarului navei. Pentru navigatorii de la bord, fără intervenţia ITF şi a sindicatelor afiliate, acesta poate însemna: salarii foarte mici, condiţii proaste la bord, hrană şi apă necorespunzătoare, perioade lungi de muncă fără odihnă adecvată, ceea ce duce la stres şi oboseală. Prin eliminarea pavilionului, armatorii pot profita de o lipsă a reglementării muncii la bord, taxe de înregistrare mici şi taxe mici sau excepţii de taxare a profitului, libertatea de a angaja forţă de muncă ieftină de pe piaţa mondială a muncii”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

În opinia liderului ITF România, ar trebui să existe o legătură reală între proprietarul real al unei nave şi pavilionul pe care îl arborează nava, în conformitate cu Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării.

„Registrele FOC fac mai dificilă rezolvarea problemelor navigatorilor, chiar şi cu sprijinul sindicatelor ITF interesate în respectarea condiţiilor de muncă şi a drepturilor navigatorilor. În multe cazuri, registrele FOC nici măcar nu sunt gestionate din ţara de pavilion, ci sunt controlate din alte ţări, tocmai pentru a limita la maximum posibilitatea de identificare a armatorilor reali şi a-i trage la răspundere pe cei ce încalcă legea sau contractele.

Globalizarea a contribuit şi ea la alimentarea acestei «întreceri» în nerespectarea drepturilor fundamentale decente. Pe o piaţă competitivă de transport maritim, registrele FOC reduc taxele şi minimizează reglementările, deoarece proprietarii de nave caută cel mai ieftin mod de a-şi conduce afacerea spre un profit cât mai mare”, atrage atenţia Adrian Mihălcioiu.

Un refugiu pentru personalul nebrevetat excedentar

De-a lungul timpului, aceste lipsuri în reglementare şi încălcări repetate ale drepturilor navigatorilor au dus la diferite acţiuni greviste spontane, dar şi organizate, soldate cu opriri ale navelor şi dereglarea lanţului comercial de livrări de mărfuri care au pricinuit la rândul lor pierderi importante pentru proprietarii de nave şi ai mărfurilor. În acele momente, în scenă a intrat ITF-ul.

„ITF, împreună cu sindicatele, a intervenit în lanţul comercial şi a impus drepturi standard pentru navigatori, garantând prin respectarea lor o activitate la bord fără sincope. Din păcate, din lipsa de capacitate de transport pentru anumite mărfuri tip spot, sunt încă armatori care nu doresc respectarea acestor drepturi standard, înregistrează nave sub diferite registre FOC şi impun termeni şi condiţii proprii de angajare pentru navigatori, afectând destul de grav drepturile acestora.

Aceste nave pot reprezenta capcane pentru unii ofiţeri, dar şi un refugiu pentru personalul nebrevetat excedentar care acceptă de regulă aproape orice condiţii de angajare pentru obţinerea unui loc de muncă. Termenii şi condiţiile de angajare pe aceste nave aparent convenabile din punct de vedere al salarizării încalcă prin omisiune drepturi fundamentale şi posibilităţi de rezolvare a unor probleme care apar inerent în activitatea de la bord”, a mai spus liderul SLN.

ITF recomandă multă prudenţă

Sindicatul Liber al Navigatorilor atrage din nou atenţia asupra legislaţiei nou adoptate de România care prevede ca recrutarea navigatorilor de o agenţie de crewing autorizată de ANR şi plasarea la bordul navelor maritime cărora se aplică Convenţia MLC 2006 să se facă numai în condiţiile în care contractul individual de muncă va cuprinde prevederile contractului colectiv de muncă semnat de o organizaţie a navigatorilor afiliată ITF sau ETF cu proprietarul/operatorul navelor respective, iar în cazul în care nu există acest contract colectiv, condiţiile de angajare să cuprindă minimul condiţiilor contractului standard ITF IBF, drepturile superioare nefiind afectate.

„Recomandăm navigatorilor ca, în condiţiile noii legi - OUG 50/2022 - să aleagă serviciile agenţiilor de crewing autorizate de ANR pentru un loc de muncă sigur. Celor care, împotriva îndrumărilor noastre, semnează contract direct cu armatorul le recomandăm multă prudenţă şi să verifice informaţiile primite de la angajator cu organizaţia din care fac parte sau pe site-ul seafarers.org, pentru a vedea dacă nava pe care urmează să se îmbarce este acoperită de un contract colectiv standard ITF”, a mai spus liderul ITF România. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.3352 secunde