Pescarii constănțeni au capturat 1.314 tone de rapană

După o lungă perioadă de declin, pescuitul comercial românesc, de la Ma-rea Neagră, înregistrează o tendință de creștere. 

"La finele anului 2013, erau înregistrați 64 agenți economici având ca obiect principal de activitate pescuitul comercial, dintre care îi amintesc pe Romfish Marin, Rompescador, Brivas Fish și Decfish. În acest sector, acti-vează circa 700 de pescari. Flotila de pescuit cuprinde navele "Flamingo 4", "Lufarul", "Blue Fish", "Romfish -1", "Olimpus", "Cormoranul" și  60 de bărci de pescuit de peste 7 metri lungime, cu motoare de 80 - 110 CP" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Sorinel Țăranu, șef de compartiment în cadrul Direcției Generale de Pescuit - Autoritatea pentru Management POP. 

Captura totală a anului trecut s-a ridicat la 1.617,35 tone, din care: 1.314,19 tone de rapană (un melc marin), 43,2 tone calcan, iar dife-rența șprot. 

"Pescuitul rapanei este de dată recentă și, grație cererii mari, înregistrează o evoluție spectaculoasă. Cele mai mari cantități sunt livrate în Bulgaria, unde există unități de procesare. În județul Constanța, la 23 August, avem o unitate care poate procesa 10 tone pe zi. Pescuitul rapanei se dove-dește a fi profitabil, din moment ce agenții economici investesc în nave specializate. Numărul acestora va crește la zece, în acest an" - relatează Sorinel Țăranu.

Pe internet, rapana se comer-cializează la prețuri între 15 lei și 40 lei pe kilogram.

România nu are încă un port pescăresc specializat. Astăzi, flota de pescuit comercial este împrăștiată în porturile Sulina, Midia, Tomis, Constanța și Mangalia. În urmă cu două luni, a fost reluat proiectul privind construcția portului pescăresc de la Midia. Ministerul Transporturilor a pus la dispoziție o suprafață de 100.000 mp de teren în acest scop, portul urmând a fi realizat cu finanțare europeană. 

În 2007, când a fost inițiat proiectul, flotila de pescuit de la Marea Neagră cuprinde 14 nave. La Căpitănia Portului Constanța, erau înmatriculate 11 nave, dintre care nouă erau ale armatorilor români, iar două nave aveau proprietari turci. În cadrul investiției erau prevăzute: amenajarea cheurilor de acostare, dotarea cu o macara pentru încărcarea-descărcarea navelor, construcția unei hale pentru prelucrarea, sortarea, depozitarea, refrige-rarea și, eventual, congelarea peștelui. De asemenea, erau prevăzute facilități pentru executarea micilor reparații la nave. 

Acvacultura din județul Constanța este reprezentată de 24 de unități de producție. Cele mai multe sunt specializate în creșterea cra-pului fitofag și a carasului. Printre ele se remarcă cele de la lacul Bugeac, Dunăreni și Seimeni. 

În urmă cu câțiva ani, Maricul-tura SRL a înființat o fermă de midii, în partea de sud a digului de la Agigea. Exploatarea ocupă 18 ha de luciu de apă. Producția ajunge în restaurante și în lanțurile comerciale.

La nord de portul Midia, Institutul Național de Cercetări Marine "Grigore Antipa" și o firmă românească, care a beneficiat de sprijinul unor companii din Danemarca, au înființat o stație de creștere a calcanului de Atlantic, care funcționează deja.

"Unitățile de acvacultură din județul nostru au produs 755 tone de pește în 2013, întreaga cantitate ajungând pe piața internă - a declarat Sorinel Țăranu. Există perspective ca producția să se dubleze în câțiva ani, având în vedere faptul că sectorul benefi-ciază de finanțări europene pentru investiții".