Recordurile porturilor maritime românești: cel mai mare trafic de mărfuri și cele mai multe investiții

1024
Florin Goidea - directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, a reluat tradiția întâlnirilor de final de an cu ziariștii din presa locală și națională. 


În cadrul conferinței de presă de miercuri, 8 decembrie 2021, Goidea a făcut o amplă trecere în revistă a obiectivelor urmărite și realizărilor obținute în primul an de la preluarea funcției. El a precizat că principalele direcții de acțiune ale administrației portuare sunt:

- investițiile - pentru a stimula creșterea traficului de mărfuri;

- buna colaborare cu agenții economici portuari, pentru a asigura, împreună, dezvoltarea industriei portuare;

- o mai mare apropiere a portului Constanța de administrația publică și comunitatea locală, prin implicarea într-o serie de acțiuni comune.

Un port cerealier

„Anul acesta, porturile maritime românești se îndreaptă spre un trafic de mărfuri record. Vechiul record, de 66,6 de milioane de tone, datând din 2019, îl depășise pe cel din 1988, de 62,3 de milioane de tone. Pe baza rezultatelor obținute în primele 11 luni ale anului 2021, estimăm că traficul din 2019 va fi depășit. Această evoluție se datorează, în primul rând, creșterii cantităților de cereale și minereuri”, a afirmat Goidea.

Conform datelor preliminare, traficul total de mărfuri din intervalul ianuarie – noiembrie 2021 se ridică la 62,85 de milioane de tone, fiind cu 13,46% mai mare față de aceeași perioadă din 2020. La finalul anului, traficul total ar putea atinge un nivel de 68 de milioane de tone.

Cantitățile de cereale derulate în primele 11 luni ale anului s-au ridicat la 23,78 de milioane de tone, creșterea fiind de aproximativ 18,9% față de aceeași perioadă din anul precedent. Este cel mai mare trafic de cereale din istoria portului Constanța, a precizat directorul general.



Atuurile portului Constanța


„Încă de la începutul mandatului m-am implicat în rezolvarea problemelor transportului pe Dunăre. Porturile care concurează portul Constanța (Trieste și Rikeka) beneficiază de rețele feroviare și rutiere dezvoltate, astfel că legăturile lor cu hinterland-ul (zona de deservire) este bună. Portul Constanța beneficiază de alte avantaje. Are cea mai mare adâncime de la Marea Neagră. Iată, în cursul acestui an, a primit o navă cu un pescaj de aproape 19 metri. În plus, este conectat la Dunăre prin canalele navigabile. Este important ca barjele care pleacă din portul Constanța, pe canal și pe Dunăre, să se ducă pline și să se întoarcă tot pline”, a spus Florin Goidea.



Investiții în curs și finalizate


Directorul general a trecut în revistă proiectele de investiții derulate de administrația portuară:

- extinderea la patru benzi a drumului dintre poarta 10 bis și poarta 10 a portului Constanța (valoarea proiectului este de 10,6 milioane euro fără TVA, iar durata de execuție se ridică la 24 luni);

- modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în portul Constanța (113,3 milioane lei, inclusiv TVA, durata de execuție 36 luni);

- modernizarea sistemului de semnalizare din bazinele portuare și de pe calea navigabilă (finalizat, valoare 1,3 milioane de euro);

- achiziționarea și punerea în funcțiune a navei tehnice „Nereus” (finalizat, valoare 2,5 milioane de euro);

- construcția unei dane specializate într-o zonă cu adâncimi mari - dana 80 (finalizat, valoare 14.421.650,85 lei fără TVA);

- dragajul de investiții pentru aducerea adâncimilor șenalelor navigabile și bazinelor la cota proiectată (în curs de finalizare, valoare 141.704.011,39 lei fără TVA).

În cursul anului 2021, pentru proiectele de investiții au fost atrase 31 milioane de euro din fonduri europene, iar din fonduri proprii au fost alocate 213 milioane de lei.

Investiții în pregătire

Pentru perioada următoare se află în faza de pregătire proiecte de investiții cu o finanțare europeană de 60 milioane euro fără TVA:

- extinderea la patru benzi a drumului dintre poarta 7, joncțiunea cu podul rutier și drumul dintre poarta 9 și poarta 8 a portului Constanța (30,7 milioane de euro fără TVA, durata de execuție – 36 luni);

- extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare – etapa 1

(20 de milioane de euro fără TVA);

- extinderea cheurilor danelor 10 și 12 din zona Midia și consolidarea zonei din spatele acestora (36 milioane lei fără TVA).

În plus, în cadrul Programului operațional de transport 2021-2027 se află în pregătire mai multe proiecte de dezvoltare, în valoare de peste 400 milioane euro, iar în cadrul apelului de proiecte CEF Transport 2021, vor fi depuse patru noi proiecte, în valoare totală de aproape 100 milioane euro.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este implicată, de asemenea, în proiectul EALING, prin care urmează să se asigure alimentarea navelor cu energie electrică de la țărm pe timpul staționării în porturi și eliminarea emisiilor de gaze în atmosferă. Printr-un alt proiect, gropile de gunoi din portul Constanța aflate în conservare ar urma să fie acoperite cu panouri fotovoltaice.

Printr-un proiect comun, ambițios, CNAPMC și administrația locală vor să reamenajeze faleza portului Constanța de la poarta 3 până la poarta 7 și să construiască o zonă de promenadă.

Administrația portului Constanța este direct interesată de proiectele de investiții ale companiei CFR – Infrastructură. În cadrul acestora urmează a fi reparate triajele din portul Constanța și de la Valu lui Traian.



Banii recuperați din cazul „Queen Hind”


Răspunzând întrebărilor ziariștilor, directorul general a precizat că:

- CNAPMC a recuperat 3 milioane de euro de la asiguratori, din cele 5 milioane cheltuite pentru dezeșuarea navei „Queen Hind”, diferența urmând a fi obținută printr-un proces aflat în derulare;

- Reactualizarea master planului portului Constanța este în curs de desfășurare. În anul 2022 va fi demarat planul portului Mangalia;

- Administrația portului intenționează să preia podul de la poarta 10 de la CFR și să-l repare;

- În prezent, în porturile maritime românești sunt autorizați 970 agenți economici, s-au acordat 1.350 licențe de lucru și 210 permise de lucru. Pe platforma portuară muncesc 17.039 lucrători. 



Pagina a fost generata in 0.3206 secunde