Riscuri în agricultură! Cât de greu este să transformi seminţele de floarea-soarelui în bani

România se numără printre ţările europene ce deţin cele mai mari suprafeţe de teren cultivate cu floarea-soarelui. Ţinând cont de cerinţa de pe piaţă şi de multiplele modalităţi de valorificare a producţiei, agricultorii români i-au acordat atenţia cuvenită, iar după recoltare, fac socoteli pentru a transforma seminţele în… bani!

În sectorul agricol, culturile de floarea-soarelui deţin o pondere importantă, atât din punct de vedere al suprafeţelor însămânţate, cât şi al calităţii produsului final.

Florea-soarelui este materia primă necesară în cadrul producţiei unui aliment indispensabil, uleiul nelipsit din bucătăriile românilor, însă la fel de importantă este şi valorificarea industrială, chimică, iar la acest capitol ne referim la fabricarea săpunurilor, detergenţilor, vopselelor, cosmeticelor, preparatelor farmaceutice, dar şi a pesticidelor.

Având proprietăţi fizice similare cu cele ale carburantului diesel, această plantă poate aspira şi la o utilizare energetică, iar în ultimii ani, s-a tot vorbit despre un produs bio-diesel pe bază de ulei de floarea-soarelui.

Nu în ultimul rând, şroturile provenite din procesarea plantelor sunt folosite în alimentaţia animalelor, hrană excelentă pentru găini, curcani, prepeliţe ori bibilici, şi, cum un bun gospodar nu aruncă nimic, ci valorifică, tulpinile ce rezultă în urma recoltei, cu ajutorul unor utilaje de specialitate/prese, pot fi transformate în peleţi, o soluţie ieftină pentru încălzirea pe bază de sobe sau centrale termice.

Provocări şi perspective

Aşadar, am trecut în revistă, pe scurt, câteva dintre motivele pentru care agricultorii preferă culturile de floarea-soarelui. Afacerile au mers, în general, bine, au fost chiar ani cu vârf de producţie şi cifre spectaculoase, însă, în actualul context politic internaţional, marcat de invazia rusă în Ucraina, şi piaţa a avut de suferit. Este deja de notorietate scandalul importului de cereale ucrainene, despre care s-a spus iniţial că doar vor fi în tranzit prin ţara noastră, dar care uite că mai rămân şi pe aici!

Cum fac faţă provocărilor agricultorii constănţeni, cum se vinde şi la ce preţuri marfa, care sunt perspectivele? Am discutat cu Adrian P., agricultor cu peste 20 de ani de experienţă.

„Ca în orice afacere, nu numai din domeniul agricol, există şi riscuri - condiţii meteo, dăunători etc. După recoltat, este foarte importantă depozitarea, seminţele de floarea-soarelui trebuie păstrate în magazii nu foarte răcoroase, temperatura să nu depăşească 18-19 grade Celsius, astfel încât să nu mucegăiască şi să nu fie compromise de insecte.

Aceste noţiuni tehnice sunt cunoscute de agricultori, sunt fenomene de specialitate, pe care le stăpânim. Ce nu putem controla, ce n-am putut anticipa? Contextul actual, războiul din Ucraina, importul de cereale din această ţară, care oferă produse la preţuri pe care noi nu avem cum să le oferim. Nu am scoate nici măcar cheltuielile, de profit nici nu mai încape vorbă. În Ucraina, nu sunt impuse standardele europene, se folosesc alte metode, alte substanţe, există altă fiscalitate. De aceea, ei pot vinde mult sub preţul pieţii. Noi avem partenerii noştri de tradiţie, avem colaborări cu unităţi de aproape două decenii, facem mari eforturi să ne menţinem însă pe linia de plutire”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, interlocutorul nostru.

Preţ în funcţie de cantitate

Kilogramul de floarea-soarelui, producţie autohtonă, an 2023, se vinde cu preţuri ce variază între 1,20 lei şi 2 lei pe kilogram. În general, preţurile sunt negociabile, în funcţie de cantitatea tranzacţionată - una, cinci, 10 sau 25 de tone. Unii producători vând marfă ambalată la saci, alţii vrac, se oferă şi transport, iar o societate comercială a anunţat că achiziţionează masiv floarea-soarelui, minimum 25 de tone, din regiunile de sud şi sud-est ale României, cu plata pe loc, preţul oferit pe kilogram fiind însă de numai 0,95 bani.