UE vrea să relanseze industriile maritime și portuare. Ce face România?

La începutul lunii martie 2026, Comisia Europeană a adoptat o Strategie Industrială Maritimă a UE și o Strategie Portuară, pentru a stimula competitivitatea, sustenabilitatea, decarbonizarea, securitatea și reziliența în cadrul sectorului maritim mai larg al UE. Strategiile se concentrează pe porturi, transport maritim și construcții navale.

În comunicatul de presă dat publicității se arată că Europa este un continent maritim, cu cea mai mare zonă maritimă colectivă din lume. Sectorul său de producție maritimă este lider mondial în domeniul construcțiilor navale de înaltă calitate și al tehnologiilor avansate. Sectorul transportului maritim este, de asemenea, un furnizor important de servicii maritime la nivel mondial, reprezentând peste o treime din tonajul transporturilor maritime globale în toate segmentele.

 

 

Strategia Industrială Maritimă a UE stimulează locurile de muncă, inovarea și poziția de lider globală a UE în domeniul construcțiilor navale și al transportului maritim.

Poziția de lider maritim a Europei va fi consolidată printr-o serie de acțiuni, inclusiv lansarea unei Alianțe a Lanțurilor Valorice Maritime Industriale ale UE. Aceasta vizează promovarea construcțiilor navale de înaltă tehnologie, a navelor de sprijin pentru energia eoliană offshore, a dronelor subacvatice și a echipamentelor portuare de ultimă generație. Prin programul de finanțare și inovare, intitulat „Șantierele navale ale viitorului”, va fi sprijinită testarea soluțiilor inovatoare în medii reale ale șantierelor navale, cu scopul de a extinde tehnologiile de succes în întreaga Europă.

Comisia Europeană și-a propus să încurajeze competitivitatea transportului maritim comunitar. În acest scop, va colabora cu statele membre pentru a promova flotele înmatriculate sub pavilioanele UE pe piața mondială.

Strategia va valorifica cererea publică și finanțarea pentru a promova investițiile private în inovare și digitalizarea construcțiilor navale ale UE, precum și reînnoirea și decarbonizarea flotei navale, inclusiv prin includerea unor criterii specifice, altele decât prețurile, în viitoarea revizuire a directivelor privind achizițiile publice. Strategia asigură o concurență globală loială pentru șantierele navale și producătorii de echipamente din UE, consolidată prin finanțarea consolidată a exporturilor și politici comerciale specifice, inclusiv un posibil instrument specific sectorului.

În plus, aceasta reflectă pe deplin natura cu dublă utilizare a sectorului prin integrarea unei dimensiuni militare puternice, cu acțiuni specifice, inclusiv creșterea capacităților de producție industrială navală și dezvoltarea unui mecanism de sprijin pentru construcția de feriboturi cu dublă utilizare.

Măsurile adoptate vor duce la îmbunătățirea competențelor profesionale, a formării profesionale, la asigurarea unor locuri de muncă de calitate în întregul sector maritim, la recalificarea lucrătorilor din domeniul construcțiilor navale, a navigatorilor, pentru a adopta noi tehnologii și practici operaționale ecologice.

 

 

Porturile reprezintă coloana vertebrală a economiei Europei. Acestea facilitează aproximativ 74% din comerțul exterior, gestionând peste 3,4 miliarde de tone de mărfuri și aproape 395 de milioane de pasageri în fiecare an. Porturile UE evoluează deja dincolo de rolurile lor tradiționale, servind drept centre pentru noi clustere industriale și de inovare. De asemenea, ele joacă un rol esențial în aprovizionarea cu energie, securitate, apărare și economia albastră a UE.

Pentru a accelera această transformare și a asigura poziția competitivă a porturilor UE, Comisia va promova inovarea, digitalizarea și integrarea acestora cu alte infrastructuri de transport, va elabora orientări privind proprietatea străină asupra porturilor UE și pentru finanțarea și investițiile UE în porturile țărilor terțe.

Pentru a avansa tranziția către energie curată a porturilor UE, strategia prezintă măsuri care promovează electrificarea și îmbunătățirea conectării la rețea. De asemenea, va stabili o foaie de parcurs pentru porturi mici și mijlocii competitive.

Porturile sunt, de asemenea, puncte cruciale de intrare și ieșire, ceea ce le face ținte principale pentru amenințările externe și grupurile criminale organizate. Bazându-se pe Alianța Porturilor UE, Comisia va explora modalități de consolidare suplimentară a legislației privind securitatea maritimă pentru a preveni traficul de droguri, a aborda eficient amenințările emergente și a spori securitatea lanțului de aprovizionare al UE.

Prin urmare, Comisia va propune cadre pentru efectuarea verificărilor antecedentelor lucrătorilor portuari și pentru evaluarea porturilor țărilor terțe. Va fi înființat un nou forum pentru a facilita schimbul de bune practici între autoritățile portuare și de securitate cibernetică ale statelor membre. În plus, va fi efectuată o evaluare a riscurilor de securitate la nivelul UE pentru a identifica cele mai presante riscuri de securitate cibernetică și măsurile de atenuare a acestora.

Pentru a asigura implementarea eficientă a strategiilor, Comisia va înființa un Consiliu la nivel înalt pentru industriile maritime și porturi, prezidat de comisarul responsabil și vicepreședinții executivi.

x       x       x

Cele două strategii prezintă un foarte mare interes pentru România.

Țara noastră dispune de cel mai mare port de la Marea Neagră, de o salbă de porturi fluviale și de șantiere navale.

Comerțul său internațional depinde în mare măsură de transportul maritim și fluvial. În anul 2025, prin portul Constanța a fost derulat un trafic total de mărfuri de 67.578.279 de tone. Din păcate, țara noastră nu deține o flotă maritimă comercială, fiind nevoită să apeleze la flotele altor națiuni, pentru transportul mărfurilor sale și pentru a le asigura locuri de muncă navigatorilor români.

Vina aparține în totalitate guvernaților români. Poate vi se pare surprinzător, dar țara noastră nu are, în acest moment, o strategie privind transportul maritim, o strategie privind dezvoltarea industriei navale, a porturilor maritime și fluviale și nici nu își propune să reînființeze o flotă maritimă comercială sub pavilion românesc.

Ion TIȚA-CĂLIN