Uluitor! Statul român nu recunoaște dreptul la demnitate la locul de muncă și dreptul la locuință

1940

Articole de la același autor

• Cartel Alfa cere Guvernului să ratifice în întregime Carta Socială Europeană



Anul acesta se împlinesc 60 de ani de la adoptarea primei Carte Sociale Europene. Cunoscută drept „Constituția Socială a Europei”, aceasta a fost introdusă în 1961, de către Consiliul European, pentru a susține Convenția Europeană a Drepturilor Omului și pentru a extinde drepturile fundamentale, incluzând drepturi economice și sociale.


Totodată, în mai 2021 se celebrează împlinirea a 25 de ani de la adoptarea Cartei Sociale Europene Revizuite. De la revizuirea în mai 1996, aceasta a fost ratificată de 43 din cele 47 de state membre ale Consiliului European.

Carta Socială reprezintă un instrument de referință pentru protecția drepturilor omului și aplicarea drepturilor fundamentale ale sindicatelor, lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale cetățenilor din Europa, mai ales în perioadele de criză economică, socială sau în timpul pandemiei.



Rezoluția ETUC


Confederația Sindicală Europeană (ETUC) a adoptat o rezoluție care îndeamnă statele membre să pună în funcțiune mecanismele de protecție socială. Printre acestea se numără și Procedura de Plângere Colectivă (The Collective Complaints Procedure), care reprezintă un mecanism în plus de protecție a oamenilor muncii, a cetățenilor, pe lângă mecanismele existente în Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Din păcate, România nu a semnat Procedura de Plângere Colectivă.

Articolele neratificate de România

Țara noastră a semnat Carta Socială în 1997 și a ratificând-o în 1999, dar nu a acceptat 14 dintre punctele sale. Este vorba de:

- art. 2.3: - dreptul la condiții juste de muncă - un concediu minim de odihnă anual;

- art. 3.4: - dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase - promovarea serviciilor de sănătate la locul de muncă;

- art. 10.1-5: - dreptul la formare continuă;

- art. 13.4: - dreptul la asistență medicală și socială - aplicarea egală a dreptului resortisanților altor Părți care își au reședința legală pe teritoriile lor;

- art. 14.1-2: - dreptul la servicii sociale;

- art. 15.3: - dreptul persoanelor cu dizabilități - accesul la transport, locuință, activități culturale și la odihnă;

- art. 18.1-2: - dreptul de a se angaja într-o ocupație profitabilă pe teritoriul altor Părți - aplicarea reglementărilor existente și simplificarea formalităților existente;

- art.19.1-3,4-6,9 -12: - dreptul persoanelor migrante și ale familiilor acestora;

- art.22: - dreptul de a participa în îmbunătățirea condițiilor de muncă;

- art.23: - dreptul persoanelor vârstnice la protecție socială;

- art.26.1-2: - dreptul la demnitate la locul de muncă;

- art 27.1,3: - dreptul lucrătorilor cu responsabilități de familie la oportunități egale și un tratament egal;

- art.30: - dreptul protecției împotriva sărăciei și excluziunii sociale;

- art. 31.1-3: - dreptul la locuință.

Motivele invocate de Guvernul României

În anul 2020, în motivația sa, Guvernul României a susținut că acceptarea acestor articole nu este necesară, în condițiile în care există legi care oferă protecție socială și nu ar mai fi nevoie de adoptarea unor prevederi suplimentare. Totuși, la fiecare dintre acestea, Comitetul European al Drepturilor Sociale a făcut o completare, spunând că nu este îndeajuns și că este nevoie de măsuri suplimentare.

În urmă cu câteva zile, la Summit-ul Social de la Porto, Președintele României, Klaus Iohannis și-a luat angajamentul, alături de liderii europeni, de a relansa Europa Socială prin punerea în practică a principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale, având în centrul politicilor publice bunăstarea oamenilor și respectul pentru mediu, justiție socială și drepturile individuale și colective.

Un motiv de revoltă sindicală

„Anul acesta aniversăm 25 de ani de la semnarea Cartei Sociale Europene Revizuite, însă pentru noi este mai degrabă un moment de revoltă decât unul de celebrare. Poate dacă guvernul actual s-ar fi dovedit mai deschis la dialog cu sindicatele și cu lucrătorii, astăzi am fi fost într-un punct în care să avem speranța că drepturile sociale consacrate de Carta Socială Europeană devin o realitate pentru cetățenii României, în țara lor. Totuși, circumstanțele sunt de așa natură, încât încercăm să apărăm acele fărâme din statul social care au mai rămas în urma austerității și neoliberalismului agresiv care l-au decimat complet” - a declarat Bogdan Hossu, președintele confederației Cartel Alfa.

Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa cere Guvernului României să ratifice cele 14 articole din textul Cartei Sociale Europene și Procedura de Plângere Colectivă.

„Este inadmisibil pentru un stat membru al Uniunii Europene de 14 ani să refuze acceptarea unor principii precum: dreptul la demnitate la locul de muncă sau dreptul la locuință, în condițiile în care vorbim mereu doar de progres. Vrem progres social, nu progres al capitalului în detrimentul cetățenilor!”, se arată în mesajul Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.484 secunde