Ruxandra Serescu, director general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa:

"Afacerile nu mai pot fi făcute după ureche, este nevoie de specialişti în domeniu!"

38285

Articole de la același autor

Mediul de afaceri la Constanţa este unul atipic în peisajul economic al României, iar pentru a se menţine pe linia de plutire, mai ales atunci când nu există racord la conducta cu bani publici, firmele chiar trebuie să fie competitive. Unele au succes, altele nu, avem giganţi care rotesc milioane de euro, dar şi multe cazuri triste - insolvenţă, faliment, lichidare, radiere. Despre tot acest peisaj, am discutat cu directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa, Ruxandra Serescu.

- Doamnă director general, ce pârghii are la dispoziţie instituţia pe care o conduceţi pentru a susţine mediul de afaceri constănţean? O mână de ajutor este întotdeauna binevenită!

- Îmi place să cred că dispunem de un pachet de servicii complete pentru firme, pornind de la îndrumare şi consiliere în alegerea formei potrivite de desfăşurare a unei activităţi. Sunt situaţii în care, în loc de SRL, se potriveşte mai bine PFA sau întreprindere individuală. Noi asigurăm consultanţa gratuită în raport cu ceea ce omul doreşte să facă, pe partea de impozitare, de obţinerea autorizaţiilor, de cum ar trebui să funcţioneze, îi punem la dispoziţie un pachet complet, inclusiv tehnoredactarea şi depunerea documentelor la Registrul Comerţului. Din acest moment, în situaţia în care nu dispunem de servicii, gen contabilitate, îi îndrumăm către colaboratorii noştri de profil.

De asemenea, dacă o firmă are un produs, un brand, o putem consilia pentru a-şi obţine marca înregistrată şi protecţia fie pe teritoriul României, fie în întreaga Europă.

Mai mult, în cadrul consorţiului Enterprise Europe Network, îi putem consilia, tot gratuit, pentru întocmirea unui profil şi pentru a-şi găsi parteneri, dacă vor să-şi internaţionalizeze activitatea sau să participe la diferite târguri unde să-şi promoveze produsele. Firme partenere se pot identifica în cadrul întâlnirilor business to business, sunt firme din străinătate care caută colaboratori pe diverse domenii în România, iar noi intermediem aceste conexiuni.

Este o reţea benefică, avem poveşti de succes, firme care şi-au vândut bine produsele în afara ţării sau care şi-au luat marcă protejată pe Europa. Reţineţi că, pe partea de granturi, 75% din finanţare este susţinută de Comisia Europeană, astfel că devine mai uşor să obţii marca înregistrată.

- Dar pentru salariaţi? Ce se poate face pentru a deveni mai performanţi?

- Avem pe partea de formare profesională tot ce înseamnă cursuri obligatorii pe care trebuie să le aibă angajaţii din cadrul unei companii. Codul Muncii spune că, o dată la doi ani, angajatorul trebuie să-şi trimită salariaţii la cursuri de formare profesională. Şi atunci, avem cursuri de sănătate şi securitate în muncă, de referent resurse umane, dar şi cu specific local, cum este cazul celui de agent navă. Am ajuns la a treia serie şi este o mare cerere, mai ales că suntem singurii autorizaţi să facem acest curs.

- Cum colaboraţi cu autorităţile locale? Există o finalitate fericită în beneficiul firmelor constănţene?

- Consider că avem o bună relaţionare cu reprezentanţii autorităţilor locale. Mai mult, în luna aprilie, am încheiat un parteneriat inter-instituţional cu prefectura, ITM, AJOFM, Garda de Mediu, Protecţia Consumatorului etc. În total, sunt opt instituţii. În cadrul acestui parteneriat, ne-am asumat obligaţia de a face sesiuni de informare gratuită a agenţilor economici pe diferite tematici, atunci când se schimbă legislaţia. Ne dorim să facem o campanie eficientă de informare şi prevenţie, pentru că agenţii economici riscă mari amenzi dacă, necunoscând noile prevederi legale, comit greşeli. 




- Se anunţă vremuri grele pentru firme, în special pentru cele mici şi mijlocii, iar când spun acest lucru, mă refer la noile măsuri fiscale anunţate de Guvern. Ce-i de făcut, ce sfaturi le oferiţi agenţilor economici?

- Am avut deja o primă serie de discuţii cu consultanţii noştri pe parte de fiscalitate. Aşteptăm să vedem forma exactă a pachetului de măsuri şi cu siguranţă vom face, luna viitoare, un nou seminar pe teme de fiscalitate. Sunt convinsă că fiecare firmă şi-a făcut un plan, sunt diverse scenarii, pot fi încadrări multiple. Dar, aşa cum spuneam, să vedem mai întâi forma finală a pachetului de măsuri şi apoi vom acţiona în consecinţă.

În privinţa modului de acţiune, îmi este greu să fac o apreciere. Personal, m-am consultat cu directorul economic şi cred că fiecare firmă trebuie să-şi analizeze foarte bine activitatea, să se consulte cu expertul contabil şi să aibă mare grijă, să nu alunece spre evaziunea fiscală. Nu cred că există o formulă generală, pentru că unele firme pot fi avantajate de anumite măsuri, altele nu.

Ţineţi cont de faptul că, dintre toate actele legislative, Codul Fiscal a suferit cele mai multe modificări. Pentru un expert contabil, este o muncă uriaşă, să fii ancorat la noile prevederi, să fii la curent cu schimbări peste schimbări. Nu ai cum să ai predictibilitate fiscală când Codul se schimbă continuu, iar acest lucru face mai puţin atractiv mediul de afaceri pentru, de exemplu, investitorii străini.

Cert este că nu se mai pot face afaceri după ureche, este nevoie de specialişti în domeniu.

- Oare agenţii economici nu vor avea tendinţa de a-şi ascunde profiturile, nu se creează astfel riscul de evaziune fiscală?

- Profitul poate fi diminuat, depinde de ce cheltuieli faci, de investiţii. Dar sunt instituţii de control şi ar fi de preferat să nu intraţi în vizorul ANAF. La acest capitol, mă voi referi la posibilităţile firmelor de a sponsoriza, de a face acte umanitare, de a sprijini activităţi sportive, culturale etc., cheltuieli care se scădeau din impozit. Acum, sunt nişte prevederi destul de urâte în noul pachet fiscal anunţat, care vor limita foarte mult posibilitatea firmelor de a se mai implica în aşa ceva. Guvernanţii se gândesc probabil să limiteze sponsorizările, astfel încât să nu se mai diminueze cota de impozit la stat. Nu cred însă că aceste măsuri vor aduce mai mulţi bani la buget.

Simplificarea sistemului fiscal ar fi o soluţie minunată, dar nu cred că se va realiza vreodată. Avem prea multă birocraţie în toate domeniile.

- Constanţa se numără printre judeţele cu cele mai multe firme aflate în insolvenţă sau cu activitate suspendată. Care să fie explicaţia pentru acest fenomen?

- Este un aspect pe care l-am remarcat şi eu şi am făcut ulterior o analiză. Statistica poate fi plictisitoare pentru neiniţiaţi, dar sunt elemente interesante.

Aşadar, în anul 2020, când mediul de afaceri a fost profund afectat de pandemie, la Constanţa, au intrat în insolvenţă 335 firme, în 2021 - 208, iar în 2022 - 248, în timp ce, la nivel naţional, cifrele au fost următoarele: 2020 - 5.694, 2021 - 6.144, 2022 - 6.649. Deci o creştere a firmelor care intră în insolvenţă, chiar şi acum, la aproape doi ani de la pandemie.

În ceea ce priveşte suspendarea activităţii, de care uzitează multe firme, la Constanţa, statistica este următoarea: 2020 - 487, 2021 - 534, 2022 - 630, în timp ce, la nivel naţional, cifrele sunt următoarele: 2020 - 10.913, 2021 - 13.020, 2022 - 15.700. Şi aici avem o creştere, substanţială chiar. 




Explicaţii sunt multe, unele firme pur şi simplu nu mai pot face față cheltuielilor, au intrat în incapacitate totală de plată, chestiuni de management. Dar mai avem un scenariu: în timpul insolvenţei, patronul unei firme o pregăteşte pe alta, iar în analiza generală trebuie ţinut cont şi de numărul firmelor nou înfiinţate. Sunt în corelare.

Mulţi agenţi economici au înţeles că insolvenţa nu mai înseamnă doar începutul sfârşitului, că urmează lichidarea, radierea, ci că intrarea în insolvenţă le oferă posibilitatea de reorganizare. Sunt firme care se divizează, dintr-o firmă apar trei. Am avut cazuri de succes, în care firmele şi-au revenit şi iată că insolvenţa nu este un lucru foarte rău.

- Deci de la insolvenţă se poate ajunge în Topul judeţean al firmelor!

- Da, este posibil, depinde de cât de iscusiţi sunt managerii şi există astfel de exemple, gen SC Dobrogea. Şi, pentru că aţi amintit de clasament, vin cu o completare: în Topul Naţional, pe locurile 1-10, sunt 512 firme constănţene, precum Rompetrol sau firme cu activitate în port etc.

Iar în decembrie, vom decerna şi Trofeul Creativităţii, în cadrul căruia vom premia firmele pe linia aceasta a creativităţii, firme care au creat branduri puternice în România.

- Doamnă director general, mult succes în activitate!

- Vă mulţumesc! 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.5541 secunde