30 de ani de afaceri la mal de mare. Topul firmelor din judeţul Constanţa, ediţie aniversară

Încet-încet, ne apropiem de finalul de an, când, la gura sobei, se trage linie, se socoteşte, se fac analize şi mai ales planuri pentru 2024. Până atunci, agenţii economici cu rezultate remarcabile vor fi premiaţi în cadrul Topului firmelor din judeţul Constanţa, festivitate care, anul acesta, a ajuns la ediţie aniversară: a 30-a.

Arc peste timp: 1993 (când s-a publicat primul Top, în ziarul „Cuget Liber” şi în revista „Manager”) - 2023. Ce repede trec anii: post-revoluţie, privatizări, haiducie, afaceri, metamorfoze. În tot acest interval, firmele constănţene au făcut faţă la fel de fel de provocări într-un mediu de afaceri cu totul special, chiar atipic, însă toamna aceasta vine şi cu binemeritatele premii.

Astfel, joi, 19 octombrie, de la ora 18.30, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa organizează cea de-a 30-a ediţie a Topului firmelor din judeţul Constanţa, eveniment găzduit de Aristocratos Ballroom din staţiunea Mamaia. Cum au fost întocmite clasamentele, ce indicatori au fost urmăriţi, câte firme vor urca pe podium? La aceste întrebări ne-a răspuns directorul general al CCINA Constanţa, Ruxandra Serescu.

„Topul firmelor se realizează în baza metodologiei unitare aprobate la nivel naţional de Camera Naţională şi ţine cont de mai mulţi indicatori: cifra de afaceri netă, profit din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat. Fiecare dintre aceşti indicatori are un coeficient la care ulterior se aplică o pondere la nivel naţional.

Noi întocmim şi tipărim clasamentul doar pentru locurile 1, 2 şi 3, ceea ce înseamnă 1.676 de firme clasate pe podium. Ele sunt împărţite pe şapte mari domenii şi 377 de subdomenii, în funcţie de fiecare cod CAEN, cum este înregistrat la Registrul Comerţului. Cele şapte mari domenii sunt: Cercetare, dezvoltare şi hightech, Industrie, Agricultură, silvicultură şi pescuit, Construcţii, Servicii (cel mai complex), Comerţ şi Turism”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, directorul general Ruxandra Serescu.

Fapt îmbucurător, cifra de afaceri a celor 1.676 de firme clasate pe locurile 1-3 depăşeşte plafonul de 62 miliarde de lei, dublu faţă de anul 2021.

„Este o creştere semnificativă, iar ponderea foarte mare este dată de Rompetrol Rafinare, care, anul trecut, nu a avut un plus în exploatare şi nu s-a clasat în top. Anul acesta, este pe locul întâi! Dar, chiar şi în afară de cifra de afaceri a Rompetrol, mai există o diferenţă de aproximativ 8 miliarde lei, o creştere generată de ceilalţi agenţi economici, mai ales cei cu activitate în port”, a explicat Ruxandra Serescu.

La partea de profit din exploatare, cele mai mari creşteri, procentual vorbind, de 30%, s-au înregistrat pe domeniul Cercetare, dezvoltare şi hightech, iar pe locul doi se situează construcţiile, configuraţia podiumului fiind completată de turism. Cu o cifră de afaceri foarte mare, construcţiile au luat avânt, în timp ce turismul se menţine în coordonatele constante.

Un program plin de surprize

Ţinând cont de faptul că ediţia de anul acesta este una aniversară, organizatorii au pregătit o serie de surprize.

„De-a lungul anilor, festivitatea a suferit o serie de transformări semnificative, iar acum avem pregătit un moment special, în care vom prezenta o succesiune de fotografii din toţi aceşti 30 de ani, inclusiv din pandemie, când evenimentul s-a ţinut online. Dincolo de festivitate, vom vedea cum am evoluat şi noi, până la urmă, am crescut împreună cu mediul de afaceri.

Anul trecut a fost cea mai frumoasă ediţie, sperăm însă ca anul acesta să o depăşim. Am conceput un program artistic, avem parteneri şi sponsori mai mulţi ca niciodată, am reuşit să-i atragem alături de noi în acest moment aniversar”, a explicat directorul general al CCINA Constanţa.

Alături de reprezentanţii firmelor premiate, vor mai fi prezenţi conducători de instituţii publice locale, ai administraţiei locale, dar şi preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.