Elena Cioclin, director interimar Biblioteca Județeană: "Nu mi-am dorit niciodată să fiu bibliotecar, ci manager"
Asculta stirea





Comentează știrea
Un articol deosebit pentru cei care pot citi printre randuri. Nu se poate ascunde nicidecum faptul ca tot factorul politic este decisiv. Nu ne indoim de calitatile manageriale ale dnei director interimar, dar ... totusi... O mare si prestigioasa biblioteca, precum cea judeteana, I.N. ROMAN, este simbolul nu atat al priceperii manageriale, al absolvirii cursurilor de biblioteconomie, cat, credem noi, al reprezentativitatii unui domeniu, pe care dl prof. univ. dr. Mitchievici il detine cu prisosinta, respectiv simbolul culturii noastre nationale si nu numai. Cititorului acestei stiri nu ii poate scapa nici ceva din similitudinea cu un alt caz celebru, cel al inlocuirii poetului M. Eminescu de la conducerea bibliotecii iesene, care, astazi, ii poarta numele. Cum interimatul este in curs de finalizare, speram ca la conducerea acestei institutii, Biblioteca Judeteana I.N. Roman, sa fie numit un om intr-adevar de cultura, artist sau om de stiinta, poate chiar un literat sau artist al cuvantului, care sa o reprezinte, la un inalt nivel, in relatiiile si parteneriatele cu alte institutii similare din tara sau din lume.
" la conducerea ... Biblioteca Judeteana I.N. Roman, sa fie numit un om intr-adevar de cultura, artist sau om de stiinta, poate chiar un literat sau artist al cuvantului", si eu pe principii similare. E dificil sa aiba si prestanta publica de specialist pe un domeniu cu tangenta directa pe carte si sa fie un bun manager. De multe ori pt. prestanta se acorda si functia de director onorific ! Stiinta conducerii e si asta o arta ! Daca tot avem specialist si pe management, un loc adecvat : Director Executiv, Adjunct ! Poate te pricepi bine la ceva dar pe aspecte reprezentative e de dorit si prestanta pe domeniu ! Conteaza si imaginea de reprezentant ca asa te prezinti iar pe cadru international numele are impact ! Atit competenta cit si imaginea publica prin nume sint 2 aspecte de dorit ! Mult Succes !
Complet pe alaturi și plin de minciuni și autoinaltare in slavi. Păcat de cei cu adevărat capabili și muncitori înlăturați de astfel de specimene .
Sunt un cititor fidel al Bibliotecii de multi ani si respect aceasta institutie. Citind interviul, am o mare nedumerire: oare doamna aceasta isi da seama ca nu are nicio legatura cu functia pe care si-o doreste? Oare Consiliul Judetean este atat de „orbit” de calitatile doamnei incat nu intelege că promovează impostura și că este jenant ca biblioteca să fie reprezentată de un om care nu si-a dorit sa fie bibliotecar?
Când îți dorești să fii manager, e recomandat să-ți reprezinți totuși domeniul in integralitatea lui, să-i cunoști măcar în linii generale mecanismele de funcționare, să stăpânești cât de terminologia specifică, mai ales dacă vii dintr-o zonă nefamiliară.
Citind interviul, mi-am dat seama că doamna Cioclin nu "citește" biblioteca, sau o citește superficial, chiar amatoristic. Răpită de aspectul exterior al activităților de bibliotecă, nu știe ce este dincolo de ele și ce le face posibile, nu știe că biblioteca este una dintre cele trei mari instituții ale memoriei, cu o esențială funcție patrimonială și informațională (mai ales biblioteca de rang județean), nu știe că ea înseamnă infinit mai mult decât voluntariat numeros și euforic, foarte valoros și el, desigur, când e bine gândit și bine articulat.
Nu știu alți bibliotecari cum sunt, dar eu consider o insolență la adresa întregii bresle să declari, cu o seninătate cel puțin derutantă, că nu vrei să fii bibliotecar ci manager, deși "nu am crezut că o să-mi placă atât de mult biblioteca vreodată". Contradictorie și deconcertantă afirmație: ce-i place doamnei Cioclin, profesia sau funcția? Poate clădirea? Păi funcția, după propriile afirmații făcute în debutul (și la finalul) interviului, menționând câteva prin care a trecut, tot funcții "la vârf", desigur. E bine să știe că o funcție fără valorizarea profesiei celor asupra cărora vrei să-ți exerciți autoritatea este o impostură, o sinecură sau orice altceva in afara unui act de conducere responsabil și benefic. Zadarnică frazeologia cu 100% spirit democratic, libertatea opiniilor și alte bla-bla-uri de impresionat presa. Act ratat.
Cunosc stilul acesta autoreferențial laudativ (cu accente ușor mesianice pe alocuri...), care mimează stilul ofensiv de tip "corporate". Nu o servește însă. În context, încă ceva: nu știam notele obținute de ultimul manager al bibliotecii la concursul de angajare, le-am aflat acum din presă. Știam doar că domnul Angelo Mitchievici este un reputat profesor universitar și scriitor. Notele acelea total incompatibile cu statura sa intelectuală sunt dovada cea mai limpede că biblioteca este o structură complexă, cu nebănuite resorturi și articulații, de care nu te poți apropia cu nonșalanță, pentru palmares sau alte beneficii (în cazul domniei-sale), sau cu candoarea neofitului cu apetit managerial ubicuu (în cazul doamnei Cioclin). Să nu-l uităm pe Borges... În concluzie, la conducerea unei biblioteci e salutar să fie un om de carte, care iubește și biblioteca, și profesia de (nomina odiosa!) bibliotecar.
Addenda 1: În spiritul adevărului, revin cu corecții la două flagrante inexactități, emise după șase ani în bibliotecă și după consultarea arhivei, când doamna Cioclin ar fi trebuit să știe că: - sistemul informatic al bibliotecii a fost implementat în mandatul directorului Dumitru Constantin Zamfir, începând cu anul 1991; directorii care i-au urmat l-au consolidat și modernizat, astfel încât, la Conferința internațională "Biblioteca și democratizarea accesului la informație", un eveniment remarcabil al anului 2003 (director: Liliana Lazia) bibliotecarii americani, alături de alți bibliotecari români și străini, puteau deja consulta catalogul on-line al bibliotecii, ratându-i implementarea...
Addenda 2: Colecțiile speciale nu sunt creația recentă a unei persoane, ele s-au constituit în timp și au crescut odată cu biblioteca, prin mari eforturi de depistare și achiziționare, și cuprind, între altele, un incunabul, carte veche românească și străină, carte cu mărci bibliofile și multe alte rarități, nu numai livrești ci și iconografice, cartografice etc., cei interesați le cunosc. Este lăudabilă continuarea eforturilor de către persoana care se ocupă acum de aceste colecții, este o profesionistă care ar trebui să-i explice managerului interimar toate astea, precizându-i și că "obiectele aduse de acasă" nu pot face parte decât limitat, în funcție de criterii bine stabilite, din colecțiile speciale. De aceea vorbeam anterior de necesitatea de a-ți apropria domeniul pe care vrei să-l păstoresti. Cu entuziasme facile și cunoștințe rău asimilate nu se poate discerne o decizie managerială corectă.










