Băsescu: "Revizuirea Constituției nu vizează mandatul meu"

Președintele Traian Băsescu a afirmat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă,
că o revizuire a Constituției nu poate viza mandatul său, dar a adăugat că aceasta
nu înseamnă că "într-o negociere cu partidele politice n-ar putea ajunge la o concluzie dacă se va intra într-o intenție de suprapunere a unor alegeri".

"Foarte mulți sunt tentanți să vorbească de interesul meu personal. Nu, o revizuire a Constituției nu poate viza mandatul meu, mandatul meu nu e vizat de această revizuire, ceea ce nu înseamnă că într-o negociere cu partidele politice n-aș putea ajunge la o concluzie dacă vom intra și în termenii de funcționare ai președintelui sau într-o intenție de suprapunere a unor alegeri ca să nu mai fim în fiecare zi, în fiecare an în tot soiul de alegeri. Deci, nu e o abordare parti-prix, eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale noii Constituții", a explicat Traian Băsescu.
Președintele a menționat că propunerile pe care le face pleacă de la rezultatul referendumului, de la experiența sa de aproape două mandate și schimbarea statutului României, care a devenit membru NATO și membru UE.
În proiectul de revizuire al Constituției, durata mandatului președintelui rămâne nemodificat, de cinci ani. Totuși, în intervenții publice anterioare, șeful statului a argumentat că ar fi necesară revenirea la un mandat de 4 ani și pentru președinte, mai ales că suprapunerea alegerilor parlamentare, aleșii având un mandat de 4 ani, ar avea efecte benefice în privința costurilor, legate inclusiv de faptul că ciclul electoral de 4 ani nu este întrerupt, deci și tentația promisiunilor electorale este scăzută.

Numărul parlamentarilor nu poate depăși 300
Tot în cadrul conferinței de presă de ieri, șeful statului a prezentat modificările care se stipulează în proiectul de revizuire a Constituției trimis de șeful statului Consiliului Legislativ.
// Se elimină din Constituție prezumția caracterului licit al averii. Prezumarea caracterului licit se poate face în lege, nu e nevoie să fie în Constituție, pentru că acolo se pot descrie și condițiile în care se întâmplă asta.
// Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, iar numărul parlamentarilor nu poate depăși 300 de persoane.
// Termenul arestării preventive se va prelungi de la 24 de ore la 48 de ore. Din practică, a rezultat că 24 de ore este prea puțin.
// Problema fiscalității este una strict a Guvernului și a Par-lamentului. Puterea judecătorească nu poate face politica fiscală a statului, iar justiția nu va mai putea să se implice în această temă.
// Deficitul bugetului de stat nu poate depăși 3% și orice deficit de la 0 până la 3 poate exista doar dacă se împrumută bani pentru investiții. Datoria publică nu va putea depăși 60% din PIB. Dacă această prevedere nu se respectă, sancțiunile pentru Guvern vor fi descrise într-o lege a răspunderii Guvernului.
// Percheziția, arestarea sau reținerea parlamentarilor se poate face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În concluzie, parlamentarii vor avea imunitate doar pentru activitatea parlamentară și pentru declarațiile politice. Imunitatea președintelui nu va fi modificată pentru că acesta trebuie să aibă stabilitate și să nu fie hărțuit în instanță.
// Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabilește prin lege organică, competența aparținând ÎCCJ.
// Se instituie un termen de 10 zile pentru ca Parlamentul să se pronunțe asupra unui nou Guvern. Dacă Parlamentul nu se pronunță în cele 10 zile, Guvernul se consideră automat căzut și se face o nouă nominalizare.
// Prevederea din Constituția actuală potrivit căreia numai Parlamentul și președintele pot cere urmărirea penală a membrilor Guvernului a fost abrogată în proiectul de revizuire, urmând ca răspunderea penală a miniștrilor să fie stabilită prin lege organică.
// Președintele Consiliului Superior al Magistraturii va putea fi ales și dintre reprezentanții societății civile în CSM, nu doar dintre cei ai magistraților.
// Consiliul Superior al Magistraturii va avea și șase membri reprezentanți ai societății civile, din care trei sunt numiți de Parlament, iar trei de șeful statului.
// Propunerea primului-ministru de revocare și de numire a unor membri ai Guvernului se poate face numai după consultarea președintelui.
// Președintele țării poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitarea și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
// Curtea Constituțională nu va mai avea doar rol consultativ în procedu-ra de suspendare din funcție a președintelui, un aviz negativ al acestui for ducând la întreruperea procedurii.