Dependența de droguri este o boală. Cine te poate ajuta?

În perioada 10-12 octombrie, Agenția Națională Antidrog a susținut o serie de cursuri de informare și de specializare gratuit pentru jurnaliști, în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri. Astfel, un număr de 34 de jurnaliști, din 25 de județe ale țării, printre care și un reprezentat al ziarului Cuget Liber au asistat timp de trei zile la seminarele pregătite de angajații ANA și la multiple prezentări, avându-l ca profesor chiar și pe Directorul Agenției Naționale Antidrog, chestorul de poliției Sorin Oprea.

Schimbul de seringi
În prima zi a programului, coordonatorul de programe din cadrul Oficiului Națiunilor Unite pe Droguri și Criminalitate (UNODC), Marian Ursan, a susținut o prezentare intitulată "Consumul de droguri - dina-mică, dependență, toleranță, reducerea riscurilor". Ursan a vorbit despre una dintre acțiunile pe care Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), împreună cu ANA și UNODC, o desfășoară de ceva vreme pentru a reduce răspândirea infecțiilor cu virusul hepatic sau cu virusul HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile. Concret, operațiunea se numește "Schimbul de seringi", iar echipa ARAS, în frunte cu Marian Ursan, merge în cartierele bucureștene cunoscute pentru consumul de droguri injectabile precum heroina și schimbă seringile folosite ale consumatorilor cu unele noi.
"Nu vreau să vă spun în ce stadiu sunt seringile pe care le colectăm de la consumători. Îngrijorător este faptul că aceștia nu doar fac schimb de seringi între ei, dar le și folosesc de atât de multe ori încât se îndoaie, iar apoi sunt îndreptate cu piatra. Noi le cerem seringile vechi și le dăm unele noi pentru a reduce riscurile de infecție cu hepatită sau HIV. Mulți ar spune că în acest fel îi încurajăm, dar este modalitatea prin care încer-căm să-i ajutăm să nu se îmbolnăvească mai tare, pentru că, deși nu toată lumea acceptă, dependența de droguri este ea însăși o boală", explică Ursan. Programul a fost desfășurat, în această vară și pe litoral, mai precis în stațiunea Vama Veche, unde Ursan, împreună cu câțiva voluntari, mulți dintre ei foști consumatori de heroină, au împărțit pliante, prezervative și kit-ul complet pentru injectare. În plus, proiectul a fost implementat din 2008 și în penitenciarele din România. La acesta se adaugă și cel privind tratamentul de substituție cu metadonă, adresat atât persoanelor libere care doresc să scape de dependența de droguri, cât și deținuților. Cei care consideră că sunt motivați să pună punct consumului de stupefiante, dar nu o pot face de unii singuri, pot solicita ajutorul specialiștilor din cadru celor 47 de Centre de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) existente în țară. În Constanța, a-cesta este situat pe Aleea Mimozelor, numărul 4.

Etnobotanicele, mai periculoase decât heroina
Cursurile au continuat cu prezentări ale mai multor angajați ANA, printre care psihologul Alina Nea-goe, asistentul social Maria Radu și șeful Observatorului Român pentru Droguri și Toxicomanie din cadrul Agenției, Ruxanda Iliescu. S-a vorbit despre teme precum rolul Observatorului European de Monitorizare a Drogurilor și dependenței de Droguri în fundamentarea politicilor europene în domeniul drogurilor, despre comunicarea eficientă în prevenirea consumului de droguri și s-a făcut o analiză a fenomenului substanțelor noi cu proprietăți psihoactive. Chestorul Sorin Oprea a realizat o prezentare prin care a vorbit despre droguri și trafic ca fenomene la nivel mondial, punând accent pe poziția României în acest context.
De asemenea, jurnaliștii au avut prilejul de a urmări o serie de materiale video, printre care și un film despre activitatea Centrului de Asistență Integrată în Adicții Pericle al ANA. Acesta prezenta un grup de tineri consumatori, care prin intermediul acțiunilor specialiștilor de la centru și prin eforturile proprii, au reușit să urmeze tratamentul cu metadonă și să renunțe, cel puțin temporar, la heroină. La îndemnul asistenților de la Pericle, tinerii au format o trupă de percuție numită "African band", în încercarea de a găsi alte modalități de a se simți bine decât prin consumul de droguri. Reprezentanții ANA au explicat că doar o mică parte dintre consumatori reușesc să se țină de tratament și să se reintegreze în societate, mulți dintre ei recidivând în patima drogurilor chiar și după ani întregi de tratament. În plus, în privința plantelor etnobotanice, aceștia au explicat că fenomenul poate fi considerat mai grav decât cel al consumului de heroină, deoarece încă nu există un tratament în acest sens, iar posibilitățile chimice de creare a noi substanțe sunt infinite.