Noile praguri de impozitare pentru pensiile speciale, inclusiv pentru militari. PSD și PNL au bătut palma

1069
Noile praguri de impozitare pentru pensiile speciale, inclusiv pentru militari. PSD și PNL au bătut palma - pensii-1696943421.jpg

Articole de la același autor

Comisiile reunite de muncă, juridică și apărare din Senat au votat, marți, noua formă a proiectului de lege privind pensiile speciale. Președintele Comisiei de Muncă din Senat, pesedistul Ion Rotaru, a recunoscut marți, la finalul discuțiilor din comisii, că impactul bugetar nu este cunoscut, iar noile praguri de impozitare sunt de 10%, 15% și 20%.


La votul de marți, 43 de senatori au votat pentru noul proiect, inclusiv de la UDMR, șapte au votat împotrivă și doi s-au abținut. Amendamentele au fost agreate în Coaliție luni seara, când au fost trimise și în Parlament. Toate noile amendamente propuse de PSD și PNL, după ce CCR a declarat anumite prevederi ale legii ca fiind neconstituționale, au fost votate marți în comisiile reunite. Ministerul Muncii a precizat, în dezbaterile din Senat, că forma a fost negociată cu reprezentanții Comisiei Europene. Reforma pensiilor speciale face parte din cererea de plată numărul trei din PNRR, care ar trebui depusă până la finalul lui 2023.


Proiectul va fi votat miercuri în plenul Senatului, iar Camera Deputaților este for decizional. Reprezentanții USR au criticat noua formă a legii și susțin că ea va pica, din nou, la Curtea Constituțională, informează liberatatea.ro


Noile impozite aplicate tuturor pensiilor speciale:
- pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, pentru partea contributivă se aplică o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;


- 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;


-20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.


Proiectul prevede că nicio pensie nu poate să fie mai mare decât venitul avut în perioada de activitate.


Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei de pensionare de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.


Cine sunt beneficiarii pensiei de serviciu


De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții.


Și în acest caz, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent, prevede proiectul care urmează să fie votat în Senat.


De la 1 ianuarie 2024, prin derogare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la CCR, magistrații asistenți de la ÎCCJ se pot pensiona și beneficia de pensie de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani şi 4 luni. De asemenea, persoanele care până la data intrării în vigoare a noii legi îndeplinesc cerințele legale pentru obținerea unei pensii de serviciu pot solicita până la 31 decembrie 2028 acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective.


Pentru militari, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 65 de ani, dar atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare.


„Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar, la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se include”, este amendamentul care a trecut de votul senatorilor din comisiile de muncă, juridică și de apărare.


La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie. Coaliția nu a introdus noi amendamente pentru militari și polițiști, față de forma votată deja și care a fost atacată la CCR, doar a impus noile praguri de impozitare, care se vor aplica tuturor categoriilor care beneficiază de pensii de serviciu, denumite generic ca fiind pensii speciale.




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 1.8507 secunde