Lupta cu astmul sever. Provocări și soluții oferite de medici, la Constanța

În cadrul acestei dezbateri, cadrele medicale au subliniat importanța accesului rapid la diagnostic precoce și tratamente moderne, precum terapiile biologice, dar și educația pacienților pentru a înțelege și adopta noile opțiuni terapeutice. Toate acestea în condițiile în care, la ora actuală, astmul este o boală respiratorie prevalentă în rândul populației, iar conform statisticilor, aproximativ un milion de persoane suferă de astm, iar dintre acestea, între 4 și 10% se confruntă cu forme severe ale afecțiunii. Această formă de astm, însă, nu este doar o problemă medicală, ci o provocare mult mai complexă, care afectează viața de zi cu zi a pacientului și pune presiune pe sistemul de sănătate.

Dezbaterea de la Constanța, intitulată „Astm sever în România: soluții pentru pacienți“, a adus în centrul atenției soluțiile posibile pentru a îmbunătăți accesul la tratamente personalizate, pentru a crește rata diagnosticării timpurii și pentru a optimiza întregul traseu al pacientului cu astm sever. „Astmul sever este o parte din patologia astmatică. Vorbim despre acei pacienți care au un diagnostic de astm, care, după cum știm, este o boală respiratorie extrem de prevalentă, atât la copii, cât și la adulți. Mai mult decât atât, severitatea rezultă din faptul că acești pacienți, în ciuda unei terapii inhalatorii corecte, atât ca medicație, cât și ca tehnică sau aderență, ar putea să ducă la o evoluție negativă a bolii. În ciuda tuturor acestor măsuri, pacientul continuă să aibă simptome, să prezinte exacerbări, să aibă spitalizări, să utilizeze corticosteroizi orali sau injectabili, să aibă o calitate a vieții proastă", a declarat prof. dr. Ariadna Petronela Fildan, directorul medical al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanța, unul dintre medicii specialiști invitați.

Specialistul a precizat că astmul sever se manifestă nu doar prin crize de respirație și dificultăți în a respira, ci și printr-o serie de simptome debilitante care afectează serios calitatea vieții pacientului.

 

„Pacientul cu astm bronșic sever tușește foarte mult, are o stigmă, este tot timpul cumva împovărat cu tot ce înseamnă această boală și nu își poate desfășura activitatea cotidiană", a adăugat prof. dr. Fildan, subliniind impactul social și emoțional pe care astmul sever îl are asupra pacienților.

Potrivit specialiștilor, astmul sever este o afecțiune cu o complexitate majoră, iar provocările legate de tratament sunt multiple. „Undeva la 9%-10% din populația generală suferă de astm și asta rezultă din faptul că avem poluare, avem aditivi alimentari, avem obiceiuri nesănătoase. Apropo de copii, predispoziția către astm se capătă inclusiv în viața intrauterină, pentru că mama fumează sau mama inhalează fumul, pentru că tatăl fumează. Deci, de acolo pornește totul", a subliniat medicul, indicând factorii de risc care pot contribui la apariția astmului, începând din perioada prenatală.

În ciuda acestor provocări, există soluții moderne care pot îmbunătăți semnificativ viața pacienților cu astm sever. „În prezent sunt terapii biologice care circulă în viața medicală de foarte multe decenii. Iată că, acum, în România, de 5, 6, 7 ani, avem parte de aceste terapii biologice care ajută pacienții cu astm să aibă o viață absolut normală și să poată să aleagă din toate opțiunile pe care viața fiecăruia i le pune la dispoziție", a explicat prof. dr. Petronela Fildan. Cu toate acestea, accesul la aceste tratamente rămâne o problemă. „La ora actuală, opt din zece pacienți nu primesc terapie biologică. De exemplu, sunt pacienți care nu privesc cu încredere orice se numește terapie biologică sau vaccin. Avem o temere, o reticență legată în principal de faptul că populația nu înțelege despre ce este vorba cu aceste terapii", a explicat medicul.

Totuși, această problemă nu se limitează doar la tratament. Fumatul pasiv rămâne o mare provocare în România, iar Constanța nu face excepție. „Din păcate, în Constanța avem o problemă locală și o afirm cu toată dezamăgirea, dar și revolta. În foarte multe spații închise, de la cafenele până la restaurante, chiar și în diferite instituții, sunt spații închise în care se fumează. Aceasta este o realitate pe care, din păcate, în alte orașe din România n-am întâlnit-o atât de frecvent, dar se practică și este cumva acceptată și tolerată, ceea ce nu este bine, nu face bine sănătății", a menționat prof. dr. Ariadna Petronela Fildan.

Dezbaterea face parte din campania „RESPIR“, demarată de Societatea Română de Pneumologie, cu sprijinul AstraZeneca, cu scopul de a reafirma rolul sănătății respiratorii ca o prioritate de sănătate publică. Pentru pacienții din România, respectarea ghidurilor internaționale de tratament și accesul la terapii moderne nu înseamnă doar o opțiune terapeutică, ci o promisiune de schimbare reală a evoluției bolii și de recâștigare a controlului asupra vieții.