iuliana botezatualina danCJCclaudia cambreacutremur constanțaerdin borgaziMarian CioacăPneumoftiziologiescbiscjuSocialspital cf portSpitalul Municipal Mangalia
Riscă spitalele constănțene să se prăbușească la un cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter?
Articole de la același autor
Copiii talentați din centrele de plasament. "Părinţii, care locuiesc la Lumina, nu aveau condiţii să ne crească"
20 Decembrie 2022
APEL UMANITAR. Donați sânge, Alexandra GHEȚEA are nevoie URGENT de ajutorul tuturor!
15 Decembrie 2022
Nu știți ce cadou să vă faceți de Crăciun? Adoptați un câine!
20 Decembrie 2022
Muftiatul Cultului Musulman organizează o campanie de ajutorare a sinistraţilor din Turcia
07 Februarie 2023
Semnal de alarmă! Criză de medici de familie, la Constanța!
05 Februarie 2023
V-aţi gândit vreodată ce s-ar întâmpla cu bolnavii internaţi în spital, în cazul unui seism cu magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter? Sunt sigure spitalele constănțene, sau pacienții, și-așa bătuți de soartă, riscă să moară între pereții unităților sanitare? Toate acestea în condiţiile în care în județul Constanța avem spitale vechi, unele datând din anii '30, care funcționează și acum, în anul 2023. Riscă aceste construcții să se prăbușească în cazul unui seism similar cu cel din 1977 sau cele din Turcia, de zilele trecute?
Unitatea sanitară cu cele mai vechi spaţii din judeţul Constanţa este Spitalul Municipal Mangalia, care are cinci pavilioane construite în ani diferiți, respectiv 1925, 1926, 1961, 1940 şi 1978. În urma demarării proiectului „Modernizare, supraetajare, extindere şi închidere terasă”, s-a efectuat, recent, expertiza tehnică pentru pavilioanele B, C şi Anatomie Patologică. Potrivit directorului spitalului, Alina Dan, în urma evaluărilor şi în baza valorilor obținute, imobilele au fost încadrate în clasa de risc IV (Rs IV), corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare. „Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcțiilor, acestea fac parte din categoria de importanţă B. Din punct de vedere al normativului P100/1-2013, actualizat ulterior, privind proiectarea seismică a construcțiilor, acestea se încadrează în clasa de importanţă - expunere I”, a precizat managerul.
Unitatea sanitară cu cele mai vechi spaţii din judeţul Constanţa este Spitalul Municipal Mangalia, care are cinci pavilioane construite în ani diferiți, respectiv 1925, 1926, 1961, 1940 şi 1978. În urma demarării proiectului „Modernizare, supraetajare, extindere şi închidere terasă”, s-a efectuat, recent, expertiza tehnică pentru pavilioanele B, C şi Anatomie Patologică. Potrivit directorului spitalului, Alina Dan, în urma evaluărilor şi în baza valorilor obținute, imobilele au fost încadrate în clasa de risc IV (Rs IV), corespunzătoare construcțiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obținut la construcțiile proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare. „Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcțiilor, acestea fac parte din categoria de importanţă B. Din punct de vedere al normativului P100/1-2013, actualizat ulterior, privind proiectarea seismică a construcțiilor, acestea se încadrează în clasa de importanţă - expunere I”, a precizat managerul.
Pe locul II se află Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa, cu o activitate de peste 50 de ani, acesta fiind recunoscut pentru asigurarea asistenței medicale de specialitate în cadrul afecțiunilor respiratorii. Potrivit directorului instituției, dr. Erdin Borgazi, clădirile aparțin unei foste unități militare, cu pereți foarte groși, ce datează din anul 1932. „Clădirea a funcţionat mult timp ca unitate militară. Spitalul a fost înfiinţat abia în anul 1973. Clădirea nu prezintă niciun risc pentru pacienţi”, a precizat managerul.
Construcţia Spitalului Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Constanţa s-a finalizat în anul 1938 şi, de atunci, clădirea nu a avut altă destinaţie, funcţionând numai ca unitate sanitară. „Conform ultimei expertize a construcţiei, din luna ianuarie 2022, clădirea este încadrată cu risc seismic 1”, ne-a declarat directorul SCBI, dr. Claudia Cambrea. Precizăm că clasa I de risc înseamnă că imobilele încadrate în această categorie prezintă pericol major de prăbuşire, în cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter.
Spitalul CF Port a rezistat fără nicio fisură la toate cutremurele anterioare
Cu o vechime considerabilă este şi Spitalul CF Port Constanţa, care are în exploatare trei sedii, cel mai vechi fiind cel din port, care datează din anul 1938. Celelalte două clădiri sunt mai noi. Spitalul de pe bulevardul 1 Mai a fost finalizat în 1998, iar Policlinica CFR, în 1976. Directorul unităţii, dr. Iuliana Botezatu, susţine că, deşi clădirea din port are o vechime de 85 de ani, este sigură şi în prezent. „Este construită de arhitecta Crizantema Stamatescu şi soluţia constructivă a fost extrem de inspirată pentru zona în care este amplasată clădirea. În al doilea rând, faptul că această clădire a rezistat fără nicio fisură la toate cutremurele anterioare‚ din 1938 până acum, şi au fost cel puţin două mari, unul din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi cel din şi 1977, contează. Apoi, datorită lucrărilor pe care le-am desfăşurat în ultima vreme, în zona de adâncime de lângă clădire, ea este foarte sigură. De curând, a fost întărit solul pe o adâncime de peste 2,7 metri. Menţionăm că această clădire a fost dată în exploatare ca şi Dispensar Port în 1948, la zece ani după finalizarea construcţiei. Până atunci, a avut o cu totul altă destinaţie. Lumea spune că aici ar fi fost locuinţa preşedintelui Bursei Maritime de Mărfuri şi birourile Bursei, asta prin anii '30”, a declarat managerul, pentru „Cuget Liber”.
Cu o vechime considerabilă este şi Spitalul CF Port Constanţa, care are în exploatare trei sedii, cel mai vechi fiind cel din port, care datează din anul 1938. Celelalte două clădiri sunt mai noi. Spitalul de pe bulevardul 1 Mai a fost finalizat în 1998, iar Policlinica CFR, în 1976. Directorul unităţii, dr. Iuliana Botezatu, susţine că, deşi clădirea din port are o vechime de 85 de ani, este sigură şi în prezent. „Este construită de arhitecta Crizantema Stamatescu şi soluţia constructivă a fost extrem de inspirată pentru zona în care este amplasată clădirea. În al doilea rând, faptul că această clădire a rezistat fără nicio fisură la toate cutremurele anterioare‚ din 1938 până acum, şi au fost cel puţin două mari, unul din timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi cel din şi 1977, contează. Apoi, datorită lucrărilor pe care le-am desfăşurat în ultima vreme, în zona de adâncime de lângă clădire, ea este foarte sigură. De curând, a fost întărit solul pe o adâncime de peste 2,7 metri. Menţionăm că această clădire a fost dată în exploatare ca şi Dispensar Port în 1948, la zece ani după finalizarea construcţiei. Până atunci, a avut o cu totul altă destinaţie. Lumea spune că aici ar fi fost locuinţa preşedintelui Bursei Maritime de Mărfuri şi birourile Bursei, asta prin anii '30”, a declarat managerul, pentru „Cuget Liber”.
Ce se întâmplă, însă, cu cea mai mare unitate spitalicească din judeţul nostru? Potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Județean Constanța (CJC), Marian Cioacă, anul trecut a fost finalizată expertiza tehnică a clădirii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa (care are o vechime de 54 de ani) și din expertiza tehnică a reieșit că unitatea sanitară se încadrează în clasa a II-a de risc. Menționăm că acele clădiri care se află în clasa a II-a de risc sunt imobile pentru care posibilitatea de prăbușire în caz de cutremur este redusă, dar un seism major poate afecta elementele de compartimentare, scările, însă fără a pune în pericol structura de rezistență.
Soluții propuse pentru consolidarea Spitalului de Urgență
Revenind la raportul de expertiză realizat, în urma acestuia s-au propus diferite intervenții și s-au prezentat, în acest sens, două soluții, prima fiind cea minimală, din punct de vedere al asigurării nivelului de protecție antiseismică, prin consolidarea elementelor de beton armat existente, care presupune păstrarea sistemului structural existent de preluare a încărcărilor orizontale. Astfel, consolidarea elementelor de beton armat existente se realizează prin cămășuirea stâlpilor actuali și prin introducerea de elemente noi (grinzi suplimentare).
Soluții propuse pentru consolidarea Spitalului de Urgență
Revenind la raportul de expertiză realizat, în urma acestuia s-au propus diferite intervenții și s-au prezentat, în acest sens, două soluții, prima fiind cea minimală, din punct de vedere al asigurării nivelului de protecție antiseismică, prin consolidarea elementelor de beton armat existente, care presupune păstrarea sistemului structural existent de preluare a încărcărilor orizontale. Astfel, consolidarea elementelor de beton armat existente se realizează prin cămășuirea stâlpilor actuali și prin introducerea de elemente noi (grinzi suplimentare).
„Prin aplicarea măsurilor de consolidare în varianta minimală, încadrarea construcției analizate în clase de risc seismic se face astfel: RsIII (risc seismic III), corespunzând construcțiilor la care nu sunt așteptate degradări structurale, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante. Cea de-a doua soluție, cea maximală, implică introducerea unor elemente noi, rigide şi rezistente care modifică repartizarea încărcărilor laterale între componentele structurii laterale astfel realizate. Elementele de beton armat nou introduse urmează să preia o parte importantă din aceste încărcări, pe care trebuie să le transmită la terenul de fundare. Ca urmare, în astfel de situaţii trebuie luate şi măsuri de întărire şi dezvoltare a sistemului de fundaţie existent, pentru a face posibilă satisfacerea cerinţelor la baza structurii. Prin aplicarea măsurilor de consolidare și reabilitare în varianta maximală, încadrarea construcției analizate în clase de risc seismic se face astfel: Rs IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare”, arată reprezentanţii CJC.
În concluzie, lucrările de intervenții propuse în vederea consolidării clădirii Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța nu vor afecta în sens negativ rezistența mecanică și stabilitatea construcției existente expertizate sau a celor învecinate.
Întrebat despre clădirile Spitalului Orăşenesc Hârşova, managerul Bogdan Zidaru ne-a precizat că, deşi datează din anii 1964 şi 1982, acestea sunt sigure în caz de cutremur.
Comentează știrea
Cutremur
11 februarie 2023
Impact
Aici ar fi 2 aspecte [cladirea] si [interior]. La cladire s-ar intelege ca e oarecum sigur (sau sint planificate operatiuni de consolidare). Mai grav eu zic la [interior] unde poate nici la un eveniment moderat sa nu fie in regula sau un impact semnificativ. Doar mobilierul (paturile) si aparatura e deja dezastru daca nu sint ancorate bine ! Aveti o gramada de exemple si la oxigen, etc unde e intuit (sau stim) ce se intimpla. Plus ca majoritar vorbim de bolnavi unde poate un procent de minim 20-30% in imposibilitatea de a efectua activitati de baza (locomotie, efectul de narcotic, etc). La personalul auxiliar, medical s-a facut vre-o data instructaj si pentru ? (nu doar declarativ, stie ce sa faca si nu doar intuitiv). Exista zone sigure de refugiu pentru ? Semnalizarea/Sonorizarea cailor principlale de acces este adecvata ? Ar fi interesant si raspunsul celor abilitati.
Cta
11 februarie 2023
Cuget liber...rușine
Cuget Liber , v-ați tampit si voi, extindeți isteria cutremurilor in una dintre cele mai sigure zone ale țării ? Să vă fie rusine, mancați rahat cu polonicul doar de dragul audienței unor idionți neinformați, iar voi , în loc să promovați simțul și responsabilitatea civică, întreține-ti isteria. Halal .... presă !??? In timp ce Constanța a decazut in toate statisticile de dezvoltare , ca investitii, ca distanatie turistica, ca populatie ...la toate capitolele, voi intrețineti o temă de tot rahatul.
Echivalent - Cutremur
11 februarie 2023
"MApN nu confirmă informația privind rachete rușești care au traversat teritoriul aerian al României"
Cind linga tine ai multe evenimente cu gloante, naiba mai stie. Pe timp de pace in Cta. apa calda si caldura pe sablon 1-2 : DAN-UNU. Mai departe, stire de ziar sigur o sa fie dar conteaza si linga lumanare (e malai sau mai mult fan ?)
Articole pe aceeași temă
Vineri, 10 Februarie 2023
Miercuri, 08 Februarie 2023
Sâmbătă, 04 Februarie 2023
Luni, 23 Ianuarie 2023
Vineri, 10 Februarie 2023
Vineri, 03 Februarie 2023
Miercuri, 01 Februarie 2023
Marţi, 31 Ianuarie 2023
Luni, 30 Ianuarie 2023
Duminică, 22 Ianuarie 2023
