Un suflu sistolic mare este semnul clar al unei boli cardiace grave

Suflul sistolic este acel sunet care se aude în plus în timp ce medicul ascultă bătăile inimii cu stetoscopul. În mod normal, sunetul pe care specialistul ar trebui să îl audă la ascultarea inimii trebuie să fie în doi timpi, unul care indică închiderea valvelor atrioventriculare și un altul care indică închiderea valvei semilunare. Între ele este o pauză scurtă (sistolă) şi una mai lungă (diastolă).

Orice sunet şuierător care se aude în plus faţă de acestea va fi catalogat drept un suflu sistolic, supranumit și suflu cardiac. Potrivit dr. Ana Maria Vlădoianu, nu vorbim despre o afecțiune ci, mai degrabă, despre un semnal, care poate ajuta la diagnosticarea unei eventuale probleme cardiace. În cazul apariției unei curgeri turbulente a sângelui, la nivelul inimii apare un suflu cardiac care poate fi: organic, organo-funcțional şi funcţional. Suflurile sistolice organice presupun existenţa unei leziuni (congenitale - de exemplu cardiomiopatie hipertrofică sau dobândite) la nivelul sistemului valvular, asta în timp ce suflurile sistolice organo-funcţionale se produc din cauza dilataţiei cavităţilor cordului sau aparatului valvular în anumite boli ale inimii (insuficienţă cardiacă, hipertensiune arterială). Ultimele, suflurile sistolice funcţionale sunt provocate de cauze extracardiace care măresc viteza fluxului sanguin de la nivelul inimii (anemii, sarcina, hipertiroidismul).

„În funcţie de intensitate, suflul sistolic poate fi descris în şase grade de intensitate, unde cel de grad 1 înseamnă un sunet care abia dacă este sesizabil la controlul cu stetoscopul, în timp ce un suflu sistolic de gradul 6 este foarte intens şi, de regulă, este semnul clar al unei boli cardiace grave sau a unei malformaţii. De cele mai multe ori, descoperirea suflului sistolic are loc la un control de rutină la care pacienţii se prezintă pentru alte simptome, precum: dificultăți la respirație, astenie fizică, palpitații, scurte momente de pierdere a cunoștinței, dureri în zona pieptului sau o tentă albăstruie a buzelor și degetelor”, a explicat medicul.

Dacă se depistează un suflu, acesta poate stabili, în funcție de intensitate, durată, tipul zgomotului produs, este patologic sau nepatologic. De asemenea, cadrul medical poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi ecografia cardiacă, asta pentru că există mai multe tipuri de suflu sistolic și cauzele care duc la apariția lui diferă.

Așadar, în anumite situaţii, suflul sistolic poate fi provocat de diverse activități fizice intense, sarcină, stări febrile, anemie, hipertiroidism. De precizat că suflul patologic poate fi semnul unei afecțiuni serioase şi este întâlnit frecvent la copiii cu boli cardiace congenitale. Factorii de risc care contribuie la apariția suflului sistolic la adulți: istoricul familial; hipertensiunea arterială; hipertiroidismul; febra reumatică; lupusul;

artrita reumatoidă. În cazul unui suflu sistolic patologic, cauzat de o boală organică, simptomele diferă în funcție de cauză. Astfel, pacientul poate să prezinte: dificultăți respiratorii (dispnee); palpitații; pierderea pentru scurt timp a stării de conștiență (sincopă); durere la nivelul pieptului (angină); toleranță scăzută la efort; tuse cronică.