Concurs Au visat lacul făgăduinței, dar au picat în puțul colmatat al crizei

// Toate proiectele de pe Siutghiol ale celor trei administrații locale au fost înghețate sau anulate de criza economică

Parlamentul României a trecut lacul Siutghiol din administrarea Apelor Române în curtea primăriilor Constanța, Ovidiu și Năvodari, fiecare localitate primind o cotă parte din luciul apei în funcție de poziționare.
Potrivit legii, Consiliul Local Constanța a primit 1.077 hectare din cuveta lacului, Ovidiu a pus mâna pe 493 ha în timp ce Năvodari va administra
207 ha. Primarii au întâmpinat cu bucurie actul normativ, deși majoritatea planurilor pe care le aveau pentru lac au fost înghețate sau au picat din cauza crizei economice din ultimii doi ani.

Edilii recunosc că altele erau condițiile financiare din urmă cu trei, patru ani când au lansat această solicitare de preluare a Siutghiolului, transformată ulterior în proiect legislativ și apoi lege, însă susțin că recesiunea economică nu poate dura o viață și așteaptă vremuri mai bune.
Până va curge însă lapte și miere pe lac, administrațiile locale vor trebui să investească sume uriașe pentru curățarea și reabilitarea lui. Direcția Apelor Dobrogea Litoral (DADL) a anunțat în urmă cu doi ani că sunt necesare cel puțin 20 de milioane de euro, însă primarii nu se sperie deloc de această sumă, deși vistieriile localităților sunt aproape goale. În timp ce edilul de la Ovidiu consideră că reabilitarea este o poveste creată de DADL pentru a toca niște bani, aleșii locali din Constanța și Năvodari consideră că este nevoie de un nou studiu care să evidențieze costurile reale.

Investiții de 20 de milioane de euro
Reprezentanții DADL susțin că mutarea lacului Siutghiol din ograda lor în parohia primăriilor este o ușurare pentru instituție, care a scăpat astfel de grija reabilitării și de costurile anuale de întreținere. Mai mult, lacul are nevoie de o reabilitare totală înainte de a fi exploatat turistic, proiect care ar ajunge la cel puțin 20 de milioane de euro. "Partea proastă este că întreg lacul trebuie decolmatat și reabilitat fiindcă se află într-o stare proastă. De-a lungul timpului, pe fundul apei s-au depus aluviuni… Ați văzut și când s-au organizat cursele de bărci că a trebuit să intervenim să scoatem pietre din apă, să tăiem stuf. Știm că la nivelul anului 2006, pe vremea ministrului Sulfina Barbu, a existat un proiect de decolmatare și reabilitare în valoare de 20 de milioane de euro, însă, din păcate, nu a mai fost realizat. Acum, probabil costurile vor fi mai mari. De aceea, trecerea lacului la primării, pentru noi, reprezintă o ușurare. E adevărat că ne pierdem din patrimoniu, dar scăpăm de cheltuieli, mai ales că nu ne aducea niciun fel de profit. Așa că primăriile ar trebui să investească ceva bani în lac înainte de a-l da în folosință, de a-l exploata turistic. În afară de agrement, nu se prea poate face mare lucru. Oricum, cele trei consilii locale trebuie să facă un regim de exploatare a lacului, care tot pe la noi ar trebui să treacă pentru avizare. Nu vor putea să facă orice îi taie capul pe lac, le trebuie și acordul nostru", ne-au declarat reprezentanți ai Apelor Române.

"Acum și-n vecii vecilor, lacul va fi al nostru"
De partea cealaltă, primarii sunt încă euforici după rotunjirea zestrei și nu se gândesc la costuri sau alte investiții.
Edilul orașului Ovidiu, Dumitru Bocai, care are în administrare aproape 493 de hectare de lac, spune că nu și-a făcut încă planuri pentru lac, ci savurează încă satisfacția succesului. "Am dobândit un drept de care am fost privați mult timp. 500 de hectare de teren și lac au revenit localității, care și-a întregit patrimoniul. Este un lucru extraordinar, suntem bucuroși că îl avem. Astăzi nu putem vorbi de planuri, nici nu ne-am gândit, dar sunt sigur că ideile vor veni pe parcurs. Acum și-n vecii vecilor, lacul va fi al nostru", ne-a declarat Dumitru Bocai.
În ceea ce privește costurile de întreținere și reabilitare, primarul nu crede că lacul ar avea nevoie de cine știe ce investiții. "Dacă o instituție a statului, cum este DADL, nu a avut bani să reabiliteze lacul, vă dați seamă că noi, primăriile, nu avem nici pe-atât. Însă eu cred că proiectele de decolmatare și reabilitare sunt niște aberații. Noi nu trebuie decât să păstrăm lacul așa cum este el, să îl protejăm ca pe o arie naturală, iar astfel el se autoîntreține. El nu este o apă stătătoare, este alimentat continuu prin izvoare subterane și se decolmatează singur. Probabil că cei de la Apele Române vroiau doar să mai miște și ei un proiect pentru a pune mâna pe niște bani. Nu cred că se impune un astfel de proiect, așa cum nu văd o crimă ca cineva să construiască pe lac, pe piloni de lemn. Toată Veneția este construită așa și nu a mai fost nevoie de decolmatare sau reabilitarea mării. Veți vedea că va trece și criza economică, pentru că nu poate ține o viață, iar atunci vom începe să facem proiecte turistice pe lac", a mai precizat primarul orașului Ovidiu.

Optimism la Năvodari
La Năvodari, același optimism și bucurie. Primarul Nicolae Matei spune că aceasta este una din puținele legi bune ale Parlamentului României, care oferă posibilitatea administrațiilor locale să administre-ze mult mai eficient lacul Siutghiol. "Vrem să dezvoltăm latura turistică a lacului, mai ales pe partea de Mamaia Sat. Nu am apucat să prindem în bugetul pe 2010 investiții în acest sens, dar o vom face cu primul prilej. Vom căuta investitori, vom face proiecte, sunt sigur că vom găsi fondurile necesare pentru a face ce ne propunem", spune edilul din Năvodari.
Nicolae Matei recunoaște că sunt necesare câteva studii privind investițiile de reabilitare pe care le necesită lacul, însă acest lucru se va face în parteneriat cu celelalte două consilii locale care administrează Siutghiolul. "În perioada următoare o să ne întâlnim toate trei primăriile și o să stabilim o strategie comună, atât de întreținere, de exploatare, cât și de investiții. Va trebui să participăm toți la reabilitarea lacului, putând, totodată, să facem și proiecte comune de investiții. Bănuiesc că mai întâi va trebui să facem niște studii, după care, de comun acord, stabilim ce avem de făcut. Putem accesa fonduri europene, putem apela la investiții din alte surse. Sunt sigur că vom avea o colaborare foarte bună, atât cu Primăria Constanța, cât și cu Ovidiu", ne-a mai declarat primarul Nicolae Matei.

Constanța nu renunță la orășelul lacustru și la teleschi
Aceeași atitudine pare să o adopte și viceprimarul Constanței, Decebal Făgădău, cel care a lucrat la proiectul privind trecerea lacului în administrarea consiliului local. Vicele spune că vor exista întâlniri între cele trei primării, se vor face studii privind starea lacului și lucrările de reabilitare necesare și se va acționa de comun acord.
"Vom vedea exact care este suma de care ar fi nevoie pentru reabilitarea și întreținerea lacului și vom stabili împreună cu partenerii de la Ovidiu și Năvodari ce vom face. În primul rând avem mecanismul fondurilor europene la îndemână, cu ajutorul căruia am putea atrage fonduri importante pe mediu. În ceea ce privește proiectele noastre pentru lacul Siutghiol, ele sunt de notorietate. Nu am renunțat nici la orășelul lacustru, nici la teleschiul nautic, vrem să facem o bază nautică. Criza economică va trece și investițiile vor reveni", ne-a declarat viceprimarul Constanței, Decebal Făgădău.