Bătrânețe pe datorie. „După o viață de muncă, împrumut pentru dantură”

Într-o realitate care pare să-i uite, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) a rămas, pentru mii dintre ei, nu doar un sprijin financiar, ci singura punte peste lunile care nu se mai leagă. Așadar, ei nu vin aici din dorință, ci din neputință, nu cer, ci speră, iar fiecare împrumut ascunde o poveste emoționantă.

Din păcate, la vârsta la care ar trebui să se bucure de liniștea meritată după zeci de ani de muncă, mii de pensionari din Constanța ajung, lună de lună, să bată la ușa Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor. Motivele împrumuturilor pe care le fac sunt diverse: pentru tratamentele recomandate de medici, pentru dantură, facturi sau chiar pentru o excursie care să le amintească de vremurile în care nu trebuiau să-și numere fiecare leu.

La acest moment, au precizat reprezentanţii instituţiei, CARP Constanţa are în evidenţe 7.944 membri, care se împrumută cu diferite sume, până la maxim 50.000 de lei. Banii sunt restituiţi în 48 de rate, deci au timp suficient să returneze banii luaţi.

Pe holurile Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor am întâlnit, zilele trecute, oameni de diferite vârste, cu probleme de tot felul. Unii veniseră doar să îşi plătească ratele lunare, alţii să se intereseze câţi bani ar putea retrage.

„Eu, de exemplu, am luat 8.000 de lei pentru dantură. Da, după 40 de ani de muncă, am ajuns să împrumut pentru dantură, dar lucrările stomatologice sunt foarte scumpe şi nu putem face faţă cheltuielilor", ne-a declarat Geta M.

Din păcate, cuvintele simple, dar apăsătoare ale pensionarilor spun totul despre condițiile în care trăiesc numeroşi vârstnici din orașul de la malul mării. Pentru mulți, pensia lunară nu le acoperă nici măcar strictul necesar, iar un tratament sau o urgență medicală înseamnă automat datorie.

„Mie mi-au trebuit bani pentru o excursie, care era mai costisitoare. Când eram tânăr, mă descurcam, dar acum, dacă vrei să mai pleci pe undeva, este nevoie de mii de lei, pe care nu avem de unde să îi luăm. Acesta a fost şi motivul pentru care am recurs la împrumut", a adăugat Marcel F. „În ceea ce mă priveşte, eu am lucrat peste 40 de ani. Chiar dacă pare greu de crezut, şi acum, la 77 de ani, îmi tremură mâinile de fiecare dată când deschid cutia poștală, de frică să nu găsesc altă factură. Mi-e groază. Nu reuşesc să plătesc o factură, că vine alta. Acum, vreau să mă interesez de suma pe care o pot lua, pentru că vreau să îmi fac aprovizionarea de toamnă", ne-a mărturisit Cerasela P., vizibil afectată.

Directorul CARP, Elena Nicolae, ne-a declarat că instituţia îi ajută pe toţi cei care sunt cu contribuţia la zi şi nu au datorii. Întrebată dacă s-au confruntat şi cu cazuri de neplată, aceasta a precizat că există şi rău-platnici, în cazul cărora a fost instituită executarea silită, dar nu sunt multe persoane în această situaţie. Până acum, a existat doar un caz în care banii împrumutaţi nu au putut fi recuperaţi. Marea majoritate a membrilor își respectă obligațiile, conștienți că, în lipsa acestei forme de sprijin, nu le-ar mai rămâne, probabil, nimic.

În altă ordine de idei, a declarat directorul, s-au efectuat lucrări de reparaţii la acoperiş, clădirea datând din anul 1954. De asemenea, se fac demersuri pentru repunerea în funcţiune a spaţiului de recreere pentru vârstnici, nefuncţional la acest moment.

„Totodată, avem şi spaţii de închiriat, la etajul II, III. Căldura se plăteşte mult iarna, în jur de 9.000 de lei pe lună şi ne este greu să facem faţă cheltuielilor", a adăugat managerul.