Meseria de taximetrist nu a fost niciodată una din care să te îmbogățești, dar nici una care să nu îți asigure traiul de zi cu zi. Este o meserie solicitantă, care implică ore lungi petrecute în trafic, dar și răbdare cu clienții. În plus, nu este lipsită de riscuri. Atunci când urcă un client în mașină, nu poți ști niciodată cine este și ce intenții are. Au existat nenumărate cazuri de taximetriști agresați sau jefuiți, însă, pentru mulți dintre ei, această meserie a fost singura opțiune viabilă pentru a-și câștiga existența.
Din păcate, de mai bine de cinci ani, taximetriștii primesc lovitură după lovitură. Odată cu apariția transportului alternativ, această profesie a devenit tot mai problematică, iar șoferii de taxi se confruntă cu o realitate tot mai dură: scăderea veniturilor și pierderea clienților.
Din aceste cauze, președintele ONG-urilor Aripa 18 și AP POT, Daniel Mitrea, împreună cu reprezentanții filialei au adresat o scrisoare premierului Guvernului, Marcel Ciolacu, care a fost mai apoi redirecționată și către prefectul județului Constanța. În document, reprezentanții cer respectarea Constituției și oprirea discriminării la care sunt supuși investitorii din taximetrie.
„Din 2019, suntem în cădere liberă”
Industria taximetriei funcționează sub Legea nr. 38/2003, care impune șoferilor de taxi multiple obligații: licențiere, avize medicale, psihologice, fiscalizare strictă, staționarea în locuri special amenajate și respectarea unor tarife reglementate de autoritățile locale. Platformele de ride-sharing au beneficiat de o reglementare distinctă prin Legea nr. 204/2019 și OUG nr. 49/2019, care le oferă șoferilor de transport alternativ o mai mare flexibilitate și mai puține ”restricții”, creând discriminare, aducând taximetria la colaps și la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, respectiv închiderea societăților care activau în domeniul taximetriei, precum și afectarea familiilor și a investițiilor acestora.
„Instituțiile statului, din nefericire, nu respectă legislația din România. Întotdeauna când se adoptă o lege, trebuie să se țină cont de ceea ce există pe piața muncii în România. Vorbim despre Legea nr. 204, care a fost legiferată în urma OUG-ului 49/2019, legată de transportul alternativ ride-sharing. Atât timp cât noi aveam în industria taximetriei Legea nr. 38 care stă la baza industriei taximetriei, aceste sisteme de ride-sharing trebuiau reglate strict la această lege, adică să fie introduse la taximetrie. Noi, taximetriștii, avem foarte multe taxe și impozite, iar în partea cealaltă (n.r. șoferii ride-sharing) oamenii nu plătesc nimic. Am avut multe proteste cu peste 5.000 de participanți, am dat mail-uri peste mail-uri, petiții, am făcut tot ce a ținut de noi, până acum am obținut numai promisiuni. Ei (n.r șoferii ride-sharing) au apărut neoficial în 2014, 2015, la negru, umblau pe străzi. Noi, industria taximetriei, oficial, din 2019 suntem în cădere liberă, credem că dacă mai continuă în ritmul acesta vom fi în faliment total. Am găsit foarte multe discrepanțe. Acești oameni nu au ceasul conectat la ANAF, iar la noi ANAF-ul știe din prima și până în ultima secundă câți bani încasăm. Sunt foarte mulți pe piață, iar clientul alege întotdeauna ce este mai ieftin pentru buzunarul lui. Cel mai trist este atunci când instituțiile statului nu te respectă", a declarat Daniel Mitrea, președinte al ONG-urilor Aripa 18, AP POT pentru redactorii ziarului „Cuget Liber”.
„Moralul este foarte scăzut”
Șoferii de taxi din Constanța resimt pe deplin aceste schimbări, având în vedere că orașul este sufocat de mașini de tip ride-sharing care au reușit să ”fure” o bună parte dintre clienți.
Potrivit surselor noastre, din disperarea de a rămâne pe piață în continuare și de a nu ajunge la faliment, dispeceratele companiilor de taxi din Constanța încearcă să adopte proceduri asemănătoare transportului alternativ. Adică, spre exemplu, dispecerul prezintă de la începutul conversației cam care ar fi prețul pe care clientul l-ar plăti pentru o anumită cursă. Mai mult decât atât, șoferii și-au cumpărat și POS pentru a putea să primească și plăți cu cardul.
Câțiva șoferi de taxi din zona centrală a orașului ne-au declarat că s-au gândit de nenumărate ori să treacă de ”partea cealaltă”, iar ca ei probabil că s-au gândit și alții.
„Industria taximetriei a avut foarte mult de suferit, extraordinar de mult. Cred că nu există taximetrist la ora actuală care să nu se gândească să facă pasul dincolo. Foarte mulți nu au încotro. Există o speranță pentru care unii dintre noi luptăm, pentru ca aceste probleme să se îndrepte. Desfășurarea activității de taxi era extraordinar de bine reglementată. Era totul foarte bine pus la punct. Pentru transportul alternativ s-a creat practic o lege în paralel. Legea nr. 38, una dintre bazele ei spune că sunt patru licențe, adică patru taxiuri, la mia de locuitori, deci o lege care era foarte bine fundamentată, iar în momentul în care a apărut transportul alternativ, nu s-a mai ținut cont. Colegii mei au intrat într-o apatie totală. Moralul este foarte scăzut. Lumea nu mai are încredere", a declarat pentru ziarul „Cuget Liber” Eugen Bălănescu, reprezentant al ONG-urilor Aripa 18, AP POT pentru județul Constanța.
Oamenii din această industrie au ajuns la disperare și nu cer decât respectarea Constituției și oprirea discriminării la care sunt supuși investitorii din taximetrie de când cu acceptarea platformelor de ride-sharing care nu au fost reglementate corespunzător pe baza legislației în vigoare. Rămâne de văzut dacă aceștia vor fi luați în seamă și dacă în următorii ani vor mai exista firme de taximetrie, asta dacă nu vor trece cu toții ”de partea cealaltă”.
