Cazinoul renaște! Când va fi gata "bastionul" Constanţei

Mirabela ȘERBĂNESCU

Sâmbătă, 20 August 2022, 00:01

436

Articole de la același autor

Iată când vin banii pentru urmaşii persecutaţilor din perioada 1940-1945 și cine are prioritate la încasat

05 August 2022

Ce salarii încasează doctorii și personalul medical de la Spitalul Județean Constanța

04 August 2022

Dr. Rodica Tudoran: "Există oameni care încearcă să ne intimideze, să ne forțeze să intre mai repede"

28 Iunie 2022

Reacții privind construirea unui spital la Constanța. "Una este să ai o clădire nouă şi alta să cârpeşti, ca să funcţioneze"

24 Iunie 2022

Datorită donației unui fost pacient, tumorile pulmonare pot fi investigate și la Spitalul Județean

02 Iulie 2022

Marian Becheanu, noul șef de la ITM Constanţa: „Vom avea toleranţă zero faţă de inspectorii ostentativi, care cer beneficii angajatorilor”

19 Iulie 2022

Vezi mai multe

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, s-a aflat în cursul zilei de vineri, 19 august, la Constanța, pentru a vizita șantierul Cazinoului, cu ocazia finalizării lucrărilor la fațada de nord a clădirii. Desigur, mai sunt multe de făcut pentru ca acesta să poată fi şi inaugurat, este nevoie, încă, de multe zile de muncă, dar se poate observa cu ochiul liber că lucrările de reabilitare finalizate până acum subliniază din plin monumentalitatea clădirii Cazinoului, reprezentativ pentru locuitorii vechii cetăţi a Tomisului.

Frumosul şi bătrânul Cazino din Constanța a fost inaugurat în anul 1910, în prezenţa principelui Ferdinand, în acele vremuri demult apuse. Ultima renovare a celebrului monument datează din anul 1986 și a durat aproape un an. Apoi, au urmat ani întregi, în care povara timpului şi-a pus amprenta asupra clădirii, aşa cum era de aşteptat, degradând-o în mod continuu. Desigur, în anii ce s-au scurs au mai existat intenţii, proiecte ca acest edificiu să fie reabilitat şi să îi fie redată strălucirea de odinioară, dar, din păcate, planurile nu s-au concretizat. Abia anul trecut, în data de 13 ianuarie 2020, Ministerul Dezvoltării a eliberat ordinul privind începerea lucrărilor la Cazinoul din Constanța şi iată că acestea se derulează, doar că populaţia mai are de aşteptat până când clădirea va deveni funcţională, întrucât recepția lucrărilor va fi realizată abia spre finele anului 2023.

Cum arată la acest moment Cazinoul? Este superb pe dinafară, de o culoare albă precum spuma laptelui, iar varul folosit la restaurarea fațadei are, conform spuselor specialiștilor, o valabilitate de cel puțin 50 de ani, materialele folosite fiind rezistente la mediul salin și vânturile puternice care învăluie, uneori, Cazinoul. Desigur, comparativ cu materialele ce au fost folosite în urmă cu mai bine de o sută de ani, acum s-a recurs la altele moderne, la un tip de rășină premium, la fibră de sticlă, precum și materiale tratate cu substanțe speciale, care, clar, nu erau disponibile la momentul inaugurării somptuoasei clădiri. În interior, însă, se lucrează zi de zi. Peste tot sunt amplasate schele, iar echipele de muncitori își fac treaba, fiecare în câte o încăpere, pentru ca această clădire să poată deveni funcțională.

„Fiind o lucrare desăvârşită în 1910, de-a lungul timpului, de când a pornit investiţia, de doi ani şi un pic, s-a descoperit necesitatea unor lucrări suplimentare, mai ales legate de partea de consolidare a clădirii, dar şi pe partea de ornamente. Dacă vedeţi, de exemplu, cele patru turnuri de berbecuţ care impresionează pe acoperiş, ele au trebuit reconstruite complet, nu au putut fi reabilitate. Aceste turnuleţe s-au reconstruit. Sunt, în continuare, provocări destul de mari legate de partea de consolidare, respectiv pe partea de ornamente, pe partea de arhitectură, care necesită o flexibilizare a termenului de execuţie. Eu cred că cel mai important lucru pentru noi toţi este acela de a avea o lucrare de calitate, de care să ne bucurăm cu toţii la finalul acestei investiţii”, a declarat ministrul Dezvoltării.

Lucrările au avansat, iar progresele sunt vizibile

Precizăm că, potrivit contractului, asocierea Aedificia Carpaţi SA & SC Remon Proiect SRL & SC Profesional Construct Proiectare SRL & SC Tehnoinstal SRL execută o serie de lucrări de consolidare și restaurare a clădirii principale, dar și a zonelor exterioare (reabilitare platformă terasă, rețele utilități, zid de apărare și balustradă).

Cseke Attila a precizat că, în ce privește structura, cele mai importante probleme care trebuiau soluționate sunt pe partea de est. Concluzia este că, între timp, constructorul a avansat frumos cu lucrările şi s-a refăcut şi un zid de sprijin al clădirii Cazinoului, la fel ca și partea de subsol, care acum este consolidată la standarde actuale. Desigur, sunt şi lucrări care nu puteau fi prevăzute în momentul întocmirii proiectului tehnic, dar important este să fie identificate soluții tehnice și financiare pentru a le rezolva. „La asemenea anvergură de construcție cum este Cazinoul din Constanța era de aşteptat că se vor descoperi necesități de lucrări suplimentare. Totodată, lucrările durează atât de mult pentru că structura Cazinoului este una aparte, construită pe o tehnologie de la începutul anilor 1900, ceea ce înseamnă că nu toate neajunsurile puteau fi descoperite la momentul în care a fost făcut acest proiect tehnic”, a mai spus ministrul.

La rândul său, primarul Constanței, Vergil Chițac, a declarat următoarele: „Am spus mereu că acest Cazino este bastionul nostru, al constănțenilor. Lucrările nu vor putea fi finalizate în luna martie 2023, din considerente obiective. În primul rând, oricât de bun ar fi proiectantul, cel care a făcut proiectul tehnic nu putea să prevadă toate lucrările necesare la o clădire construită în 1910 și în special la zona de consolidare. A doua perspectivă este legată de faptul că, așa cum știți, materialele de construcții s-au scumpit cu 50% față de momentul în care a fost licitat acest proiect, când devizul a însemnat materiale mult mai ieftine. La final, Cazinoul va avea o destinație culturală, așa cum a fost conceput proiectul inițial”.

Planşeele cu bolţişoare de cărămidă, înlocuite cu altele din metal

La rândul său, directorul general al firmei „Aedifica Carpaţi”, Petre Badea, a adus în discuţie şi problemele întâmpinate în timpul lucrărilor. „De la fundaţii, peninsula avea calcarul fisurat şi fugea spre mare şi am fost nevoiţi să punem o sută de piloţi. Apoi, zidăriile erau cu mortar de var stins cu nisip, din anul 1910, aşa că varul a dispărut în zonele unde era umiditate, l-am înlocuit, la fel cum am procedat cu zidurile, care au fost refăcute, ca şi planşeele, marea majoritate s-au refăcut. În ceea ce priveşte planşeele, acestea erau metalice cu bolţişoare de cărămidă şi ruginise metalul, motiv pentru care le-am înlocuit cu planşee de beton. De asemenea, au dispărut pardoselile existente, care nu mai erau de valoare arhitecturală, erau făcute prin anii '80. La început, au fost mozaicuri cu desene Art Nouveau, care, din cauza elasticităţii planşeelor, în timp a crăpat şi s-au distrus. Noi aveam prevăzut să le reparăm, să le restaurăm pe cele existente, dar dacă s-au înlocuit planşeele de beton, au dispărut pardoselile existente şi, acum, Comisia de cultură şi arhitecţii au prevăzut pardoseli din marmură colorate cu desene Art Nouveau”, a explicat Petre Badea. Precizăm că proiectul are o finanțare de circa 90 de milioane de lei, asigurată de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții.