Ce se mânca la mesele regale. Sarmalele în foi de viță, mămăliga și prăjiturile Caraiman, servite încă din secolul al XIX-lea

Începând cu secolul al XIX-lea, mesele regale au devenit un ade-vărat festin, iar mâncarea le era așezată oaspeților în veselă din argint presat, ciocănit și parțial aurit, model Bambou, Rococo etc. Spre exemplu, principesa Margareta a editat chiar, la un moment dat, o carte de bucate cu rețetele prefe-rate, ea fiind recunoscută drept o mare gurmandă, încă din 1985, silueta ei având mult de suferit. "De la o siluetă desăvârșită, ea s-a schimbat total. În schimb, regina Maria avea o grijă fantastică, ea ținea deseori cure de slăbire îngrozitoare, bea numai ceai seara și o zi pe săptămână, recurgea la postul negru. La rândul său, mama regelui Mihai mânca atât de puțin și le oferea atât de puțină hrană invitaților, încât aceștia erau nevoiți să mănânce bine înainte de a se prezenta la dineurile la care erau invitați", ne-a declarat șeful secției centralizate a patrimoniului muzeului Peleș, Macrina Oproiu, prezentă ieri, la Constanța. Aceasta a participat, alături de muzeografii constănțeni și alți oameni de cultură, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Con-stanța (MINAC), la vernisajul expoziției "Artă și ceremonial la mesele regale". Scopul evenimentului este acela de a ne introduce în atmosfera specifică a unei zile petrecute la Curtea Regală a României.

Potrivit celor declarate de muze-ograful Doina Cornea, această expoziție, menită să omagieze 150 de ani de la aducerea pe tronul României a regelui Carol I și 135 de la Proclamarea Regatului, a fost organizată în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și cu sprijinul financiar al Fundației Pontul Euxin. "Noi am dorit să organizăm această expoziție încă din vară, dar dacă nu s-a putut atunci, am ales un alt moment important: împlinirea vârstei de 95 de ani a regelui Mihai. Cu această ocazie, am vrut să aducem la malul mării măcar o frântură din castelul Peleș", a subliniat ea. Serviciile de masă expuse sunt din porțelan, cărora

li se adaugă tacâmuri de argint și pahare de cristal, așezate pe gar-niturile de mobilier ce completau decorul saloanelor Palatului Peleș. Piesele fac parte din colecții de artă decorativă, realizate de artiști orfevrieri, sticlari, ceramiști și ebeniști de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Regele Mihai prefera vânatul, iar lui Carol I îi plăceau prăjiturile

Astfel, expoziția reunește piese semnificative din colecția regelui Carol I și Carol al II-lea, acestea fiind piese în totalitate originale și fac parte din patrimoniul cultural mobil al castelului Peleș. "Mesele au reprezentat un subiect extrem de discutat și disputat în cadrul rega-lității noastre. Acestea se desfășurau după un protocol extrem de riguros și doar la ore fixe. În perioada regelui Ferdinand, ritualul meselor regale devine mai relaxat, Carol al II-lea introducând la mese gastronomia locală. În schimb, regele Mihai, mai discret din fire, este un mare colecționar de vinuri românești, dar și străine și preferă în materie de hrană vânatul. Regele Ferdinand prefera bucătăria franceză, dar în mod deosebit sarmalele în foi de viță sau alte feluri tradiționale, cu mămăligă. Carol I prefera, însă, carnea albă. Nelipsite de la masă erau peștele și carnea de pasăre, iar foarte multe prăjituri au luat numele suveranilor. De exemplu, prăjitura Caraiman a luat numele după Carol al II-lea. De asemenea, la acea vreme au apărut și bomboanele Nicolae și Carol", a completat Macrina Oproiu. Vernisajul a fost urmat de prezentarea albumului "Regalitatea și marea", al criticului de artă Doina Păuleanu.

Constănțenii vor putea admira expoziția până la sfârșitul anului.