Copii dați în grija statului, ca să nu moară de foame

Sărăcia este o boală grea pentru multe familii. Vremurile tulburi pe care le trăim, lipsa unui loc de muncă și neputința de a-și crește normal și decent copiii îi fac pe unii părinți să aleagă calea mai simplă și să-i lase în grija statului. Pentru mulți, alegerea este foarte grea, dar, de cele mai multe ori, este cea mai bună. Ajunși în centre de plasament sau chiar în grija altor rude, copiii au ce mânca, au cu ce se îmbrăca și șansa de a primi o educație.

Statul îi ia sub aripa sa pe micuții cărora soarta nu le-a surâs și le oferă atât cât poate. Le dă un acoperiș, o mâncare caldă și o carte, să învețe. Nu poate însă să înlocuiască familia, dragostea mamei și a tatălui. Cu toate acestea, pentru unii copii, viața într-un centru de stat poate fi mai bună și chiar mai dulce decât abuzurile sau neglijența de care avea parte acasă.

Conform statisticii Direcției Județene pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, la finele trimestrului al doilea al anului curent, 2.372 de copii erau separați de părinți din diferite motive. Cei mai mulți sunt în această situație din cauza sărăciei.

"Sunt înregistrate 103 cazuri în care separarea a survenit din cauza decesului părinților, cinci cazuri deoarece părinții au fost decăzuți din drepturi, 1.392 din cauza sărăciei, 511 pe motiv de abuz și neglijare, 35 din cauza unor dizabilități ale părinților, iar 141 din alte motive, cum ar fi părinți plecați în străinătate, părinți în detenție sau copii declarați fără părinți", a declarat, pentru "Cuget Liber", purtătorul de cuvânt al DGASPC Constanța, Roxana Onea. Potrivit acesteia, durata medie de separare a copiilor pleacă de la 60 de luni și poate ajunge și la 120 de luni.