Lux şi opulenţă în cimitirele musulmane. "Sunt încălcări ale bunului simț, ale normelor de civilizație"

Altfel spus, cimitirele sunt pline de cavouri opulente, fastul din cimitire surprinzând lumea, bineînțeles, dar nemaifiind de mult timp o noutate. Și, da, în ultimii ani, inclusiv în cimitirele musulmane au răsărit cavouri impozante și nimeni nu înțelege că luxul nu schimbă nimic în lumea de dincolo, nici sicriele cu aer condiționat, în diferite forme, nici marmura de firmă etc. De fapt, atât săracii, cât și bogații îşi dorm somnul de veci la fel și niciunul dintre acești oameni nu ia nimic cu el pe lumea cealaltă. Așa că averile strânse în timpul vieţii nu îi ajută cu nimic, atunci când vine vorba de moarte. Drept urmare, micile palate în care îngrămădesc vrute şi nevrute nu le sunt absolut deloc de folos.

Potrivit muftiului Muftiatului Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat, acest lucru se întâmplă inclusiv în cimitirele lor. În prezent, a precizat el, în municipiul Constanța există trei cimitire pentru musulmani, cel de la Cimitirul Central (aproximativ 4.000 de locuri), cel din cartierul Anadalchioi (1.500 de locuri) și cel nou, de la Ovis Palas, cu peste 3.000 de locuri.

„Nu vor să înțeleagă că în lumea de dincolo te duci cu faptele bune”

„Avem probleme cu unele persoane care nu vor să înțeleagă cum să construiască pietrele funerare. Unii își depășesc limitele și vor să epateze prin opulență şi își construiesc pietre precum au fost ei pe lumea aceasta. Apoi, în Cimitirul Central nu mai există alei, acest lucru din cauza câtorva enoriași care nu vor să respecte anumite reguli și sunt certați cu legea. Efectiv, s-au construit morminte unul lângă altul. Sunt alei unde, de la doi metri și jumătate, s-a ajuns la 50 de centimetri. Din păcate, nu îi putem sancționa, pentru că cimitirul este dat în folosință de către Administrația Publică Locală. Sunt enoriași care au făcut poartă lângă propriile pietre funerare, ca să poată intra mai ușor la mormânt. Sunt încălcări ale bunului simț, ale normelor de civilizație. Nu vor să înțeleagă că în lumea de dincolo te duci așa cum ești, cu faptele bune pe care le-ai făcut. Dacă îi pui geam antiglonț sau altceva, tot degeaba. Încerc să găsesc soluții administrative pentru această problemă, dar nu ai cu cine discuta. Nu vor să înțeleagă. Vorbim cu ei, dar în cele din urmă fac tot ce vor ei”, a declarat muftiul, pentru „Cuget liber” .

Apoi, mai există o problemă în cimitirele musulmane, greu de gestionat. „La ora actuală, locuri avem, dar multe dintre ele nu sunt îngrijite corespunzător. Întreținerea o facem noi. De exemplu, eu am un angajat la un cimitir de două hectare și jumătate. Câtă curățenie poate să facă această persoană? Asta în primul rând. În al doilea rând, am pus o taxă modică de întreținere, de curățenie, de 150 de lei pe an, dar nu vor să o plătească. În 2024, din peste 4.000 de morminte, doar 150 de persoane au venit să o achite. Din nefericire, unii membri vin și ne dau exemplu cimitirele din Turcia sau pe cele creștine, unde este curat. Tu, dacă nu plătești acea taxă simbolică, cum vrei să fie curat? Am apelat la administrația publică locală și ne-au trimis asistații social, ne-au mai ajutat, dar cât să facă şi ei? Este datoria noastră, a fiecăruia dintre noi să facem curat la mormintele celor dragi, dar noi ce facem? Îi părăsim și așteptăm curățenie de la alții sau mergem o dată pe an, pe 6 mai, în general, și încercăm să facem curat, dar, de cele mai multe ori, se aruncă gunoaiele dintr-o parte într-alta. Dacă plăteau măcar jumătate din taxă 2.000 de persoane, găseam o firmă cu care încheiam un contract de salubrizare. Părerea mea este că este datoria fiecăruia dintre noi să avem grijă de mormintele persoanelor care le-au fost dragi pe lumea aceasta”, a adăugat muftiul Iusuf Muurat.