Numărul copiilor dispăruţi de la domiciliu a atins cote alarmante. Minorii din Constanța, în top!

338
Numărul copiilor dispăruţi de la domiciliu a atins cote alarmante. Minorii din Constanța, în top! - fond-copii-1685288744.jpg

Articole de la același autor

Situaţia este din ce în ce mai gravă. Numărul sesizărilor privind dispariția de la domiciliu a copiilor a crescut exponențial în ultimii doi ani. Potrivit statisticilor Organizaţiei „Salvaţi Copiii”, în ultimul an au fost înregistrate 8.722 de sesizări referitoare la dispariția minorilor de acasă, cu 1.145 mai multe decât în anul anterior. Din datele obținute de la Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție reiese că în perioada analizată au dispărut 106 copii cu vârsta sub cinci ani, 176 de copii cu vârsta între cinci și zece ani, 2.245 de copii între 10-14 ani și 6.195 de copii de peste 14 ani.

Din totalul sesizărilor înregistrate, peste 30% reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale sau centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Cele mai multe dispariții au fost înregistrate în București și județele Bacău, Iași și Constanța. Deci, pentru încă o dată, judeţul de la malul mării ocupă un loc fruntaş, şi nu la ceva bun…Reprezentanţii organizaţiei precizează că numărul sesizărilor cu privire la disparițiile de copii a suferit o dinamică progresivă în ultimii patru ani, cu o creștere semnificativă începând cu anul 2021: astfel, dacă în perioada 2020 - 2021 au fost înregistrate 5.922 de cazuri de minori dispăruți, un an mai târziu numărul a crescut la 7.577, ajungând în ultimul an (2022 - 2023) la 8.722. De menționat că aproximativ 95% dintre sesizările primite în fiecare an se referă la plecări voluntare de la domiciliu sau din centrele de ocrotire, cele mai multe fiind soluționate în timp scurt, fără implicații majore de risc victimal sau infracțional.

Principalele motive și factorii de risc care îi determină pe copii să își părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt: neglijarea şi lipsa de supraveghere din partea părinților sau a adulţilor responsabili; conflictele repetate din familie, conflictele cu părinții; abuzurile asupra copiilor, fizice şi/sau emoţionale; lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparținătorilor legali la muncă în străinătate. Astfel de situații au mai fost întâlnite și din cauza blocajelor în comunicarea cu părinţii, cu precădere în situaţii dificile, dar și a abandonului școlar și teama față de reacția părinților cu privire la rezultate negative acumulate la școală. Bineînțeles, plecările de acasă s-au datorat, uneori, și influenţei anturajului, a consumului de alcool și substanțe halucinogene sau a situației economice precare a familiei. Ce trebuie făcut pentru a evita astfel de situaţii?

„Părinții, îngrijitorii și familiile rămân cei mai importanți factori pentru prevenire și sprijin. Copiii au nevoie de adulți în care să aibă încredere, de multe ori aceștia putând fi și profesorii. Un adult în care să aibă încredere are o atitudine non-critică, deschidere și oferă stabilitate. Pentru a preveni plecările repetate, copiii, mai ales la vârsta adolescenței, au nevoie să își dezvolte sentimentul că aparțin unei structuri sociale, să își construiască o «ancoră», care poate lua orice formă, dar care va deveni motivul pentru a rămâne, nu pentru a pleca”, a declarat președinte executiv „Salvați Copiii” România, Gabriela Alexandrescu.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.3089 secunde