Persoanele cu dizabilități se confruntă cu obstacole majore în exercitarea dreptului de vot în România și UE

Persoanele cu dizabilități se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește participarea alegătorilor la procesul electoral în Uniunea Europeană, arată un raport al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale.

Sociologul Gelu Duminică a explicat de ce există mai multe categorii de persoane care nu sunt nici măcar luate în calcul de echipele de campanie ale politicienilor.

Raportul recent al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a arătat că alegătorii cu dizabilități întâmpină în continuare dificultăți în a-și exercita dreptul de vot în întreaga Uniune Europeană, relatează euronews.com

Sunt împiedicați să-și exercite dreptul de vot, „în cunoștință de cauză”, subliniază sociologul Gelu Duminică, care spune că mai este nevoie de „multă conștientizare”.

„Noi încă folosim mulți termeni care desemnează persoanele cu dizabilități pentru a jigni, precum autist, debil și așa mai departe. Nu am internalizat că sunt cetățeni cu aceleași drepturi egale cu noi. Și asta se reflectă în toate aspectele din viața socială. Dacă ei sunt excluși în viața ordinară, de ce nu ar fi oarecum marginalizați, dați la o parte și în participarea politică? Pentru că nu vorbim de excludere per se, ci vorbim de o marginalizare mai degrabă. Teoretic, faptul că secțiile de vot sunt în instituții publice și că acestea au obligativitatea de a avea rampe, ar aduce cu sine faptul că, da, ei cel puțin au acces. Însă ce facem cu cei care, dau un exemplu, au o dizabilitate vizuală? Păi ne bazăm doar pe mesajele audio. Bun, minunat. Dar facem broșuri și limbajul braille? Păi nu, că nu-i țintim pe ei. Sunt multe discuții pe chestia asta. Dar asta e o tema care nici măcar nu este realizată de către staff-urile de campanii”, a explicat Gelu Duminică pentru „Adevărul”.

Influențează acest lucru accesibilitatea procesului electoral și participarea persoanelor cu dizabilități la vot? „Cu siguranță”.

„Dar vorbim de niște categorii care sunt, să zicem așa, fără dizabilitate și care nu se regăsesc în doctrinele și în mecanismele de comunicare ale marilor partide. Și vă dau un exemplu: tinerii. Tinerii în România sunt cea mai săracă categorie. Și vedeți că nu prea se adresează acestora. Sunt și multe mame singure în România și câte măsuri adresate mamelor singure ați văzut, câte mecanisme? Sunt multe grupuri marginalizate. În general, clasa politică se adresează, cum se spune în literatura de specialitate, către white, middle class, christians (n.r. oameni albi, din clasa de mijloc, creștini). Toată lumea se bate cam pe aceeași cohortă. Nu sunt mesaje nici către indeciși, nici către cei care nu voteze: de ce e important să voteze, nu se face educație privind participarea la vot înainte de campanie, filonul democrației. Sunt multe lucruri care sunt omise, să zicem așa”, adaugă sociologul.

Departe de o participare egală la vot

Chiar și după progresele semnificative realizate în ceea ce privește accesibilitatea la alegerile din 2019, statele membre rămân departe de a asigura o participare egală pentru acești alegători. Asta deși toate cele 27 de state membre ale UE au semnat și ratificat Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care își propune să promoveze, să protejeze și să asigure drepturile depline și egale ale persoanelor cu dizabilități.

Există încă o discrepanță între idealuri și realitate în ceea ce privește conceperea și desfășurarea alegerilor, care ar trebui să țină cont de diversele tipuri de handicapuri.

Obstacolele variază de la spații de vot inaccesibile până la restricții legate de votul pentru persoanele aflate sub tutelă legală. Pentru a asigura accesibilitatea, se propun mai multe măsuri legate de votul propriu-zis și - înainte de ziua alegerilor - de campaniile de comunicare și de site-urile de informare.

Persoanelor cu dizabilități li se asigură transport gratuit în Belgia, Finlanda și Polonia. Alte sugestii includ tehnologie pentru persoanele cu deficiențe de vedere sau auz și furnizarea de informații clare. Cu toate acestea, multe site-uri publice din UE nu respectă standardele de accesibilitate, potrivit unei directive a Comisiei Europene din 2021. Doar în trei state membre - Austria, Finlanda și Franța - site-urile publice oferă instrucțiuni de vot și informații despre candidați respectă noile standarde de accesibilitate.

Aproape 87 de milioane de persoane din UE au o formă de handicap, conform Comisiei Europene, iar în 2022, 27% din populația UE cu vârsta de peste 16 ani a raportat limitări ale activităților lor obișnuite din cauza unor probleme de sănătate, conform Eurostat.

„Este încă nevoie de eforturi la nivel național și european pentru a elabora noi legi care „nu ne tratează ca pe cetățeni de mâna a doua”, a declarat Alejandro Moledo, director adjunct al Forumului european al persoanelor cu handicap.

Persoane cu dizabilități în România

În România, sunt 923,578 de persoane cu dizabilități, cu cel mai mare număr înregistrat în București (78,527). Acestea se confruntă cu lipsa accesibilității și a facilităților adecvate, chiar și la cele mai importante instituții.

Strategia UE pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030 vizează preocupări legate de accesibilitate, drepturi, calitatea vieții și nediscriminare, dar implementarea este încă îngreunată de probleme legislative și de finanțare. Astfel, legislația stagnează.

Totodată, discrepanțele între criteriile de recunoaștere a handicapului între statele membre pot submina recunoașterea reciprocă.

Cheltuielile României pentru sprijinul persoanelor cu handicap sunt de numai 0,9% din PIB, situând țara pe locul 5 din coada clasamentului UE, comparativ cu media europeană de 2,2%.