Reacții privind construirea unui spital la Constanța. "Una este să ai o clădire nouă şi alta să cârpeşti, ca să funcţioneze"

Miercuri, 22 iunie, președintele CJC promitea: „Acum, vă ofer știrea, care, oricât de normală pare, ne face să credem că trăim un moment istoric. Spun «istoric» pentru că, în ultimele trei decenii, nu s-a găsit o soluție pentru ca noi, constănțenii, să avem un spital nou. Guvernul României a hotărât, prin actul normativ 784/16 iunie 2022, trecerea unui imobil - teren, plus clădire - aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Sănătății - Direcția de Sănătate Publică a Județului Constanța, în domeniul public al județului Constanța. Este vorba despre un teren cu o suprafață de 111.272 mp, aflat pe strada Viilor nr. 1, în municipiul Constanța, care a fost dat de Guvern județului Constanța pentru ridicarea unui nou spital, care să preia întreaga activitate a actualului Spital Județean de Urgență Constanța”, a declarat Mihai Lupu.

Precizăm că viitorul spital va fi construit din fondurile proprii ale Consiliului Județean Constanța, dar și din fonduri guvernamentale și externe.

Spitalul Judeţean Constanţa are, deja, două cicluri de viaţă

Având în vedere construirea acestui nou spital, am luat legătura cu directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, Ionuţ Cornel Ionescu, pentru a-i afla părerea vizavi de ceea ce se întâmplă. „Durata medie de viaţă a unui spital este cuprinsă între 25 şi 30 de ani, iar Spitalul Judeţean Constanţa are două cicluri de viaţă. Este absolut necesară construirea unui alt spital, care să respecte toate standardele şi normativele în vigoare. Una este când ai o construcţie nouă, cu aparatură nouă, cu sistem de ventilaţie, cu climatizări, când totul este nou, şi alta este când ai un sistem de ventilaţie vechi de zece ani cu care te chinuieşti să îl ţii în viaţă ca să funcţionezi aşa la blocurile operatorii şi nu numai. Apoi, unele aparate sunt vechi, altele mai noi, dar şi ele au nevoie de service, de mentenanţă. De exemplu, acum, la etajul IV, la blocul operator, când a venit căldura şi am dat drumul la toate chillerele (echipamente care asigură răcirea apei necesare în aparatele de aer condiţionat-n.r.) şi toate fluxurile laminare, am observat că în două săli de operaţie nu mai funcţionează, pentru că s-a stricat automatizarea acolo. Acum, încercăm să o reparăm. Tocmai de aceea, spun că una este să ai o clădire nouă şi totul să fie la cheie, şi alta este când te apuci să cârpeşti, ca să funcţioneze.

Din punctul meu de vedere, eu aş lăsa spitalul «mama şi copilul» să funcţioneze în spatele clădirii, să avem un spital de pediatrie, cu secţie de Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Chirurgie Pediatrică, cu ambulatoriu, cu urgenţă pediatrică, radiologie, iar Spitalul Judeţean să fie transpus în noua locaţie, ca şi număr de paturi şi poate cu alte secţii noi. Iar dacă se doreşte, se poate construi şi un pavilion pentru zona de boli infecţioase, pentru că este o problemă, la acest moment, cu Spitalul de Boli Infecţioase. Trebuie să avem şi noi, ca spital judeţean, o secţie de infecţioase, de 50-70 de paturi, să avem o variantă de back-up.

Realitatea ne-a demonstrat că fără o variantă de back-up nu poţi funcţiona, iar, la fel, pandemia şi realitatea ne-au arătat că toate construcţiile monobloc, cum este şi SCJU, în pandemie şi situaţii de genul acesta nu sunt fiabile, nu ai cum să faci circuitele, în timp ce cu sistemul pavilionar este mult mai uşor. Tocmai de aceea, trebuie să gândim în aşa fel încât să acoperim toată plaja de servicii şi de norme şi normative, pentru ca pe viitor să nu întâmpinăm niciun fel de probleme”, a declarat managerul, pentru „Cuget Liber”.

Tocmai de aceea, a subliniat el, CJC trebuie să dea drumul la studiul de fezabilitate sau să îl reactualizeze pe cel pe care îl are Ministerul Sănătăţii, după aceea să dea drumul la proiectare şi execuţie şi finanţare. „Până acum ne loveam de situaţia unde îl construim. Acum avem terenul, deci trebuie să ne apucăm de treabă. Noi, la spital, nu vom opri, însă, partea de investiţii, pentru că va dura ceva timp până se va construi noul spital şi este bine ca pacienţii noştri să beneficieze de condiţii din ce în ce mai bune”, a completat Ionuț Cornel Ionescu.

La rândul său, directorul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Constanţa, dr. Claudia Cambrea, a precizat că orice spital nou este un mare câștig pentru oraș, în care ar fi normal să existe chiar mai multe unităţi sanitare, cu multiple specialităţi. „Urgenţa trebuie asigurată prin rotație de două-trei spitale. Nu se poate să fie o singură urgenţă, atât iarna, cât și pe durata sezonului estival. Noi avem o singură urgenţă în oraș, la Spitalul Judeţean. Spitalele de Boli Infecţioase și de Pneumoftiziologie au camere de gardă de specialitate, nu urgenţă. Pentru a asigura asistenţa medicală de urgenţă trebuie să existe obligatoriu linii de gardă de Cardiologie, Neurologie, ATI, Chirurgie-traumatologie, pe lângă medicii specialişti de urgenţă. Pe de altă parte, și în municipiul Constanța, la fel ca în alte oraşe mari din ţară, trebuie construite spitale noi. În spitale vechi de 50 ani sau 90 de ani cu greu poți realiza circuite medicale corespunzătoare anului 2022. Constanţa fiind și un centru universitar, trebuie spaţii speciale pentru învățământul medical universitar. Aşa că orice spital nou este binevenit! Important este să se realizeze repede!”, a precizat aceasta.