S-au făcut că uită? Primesc sprijin financiar de la primăriile din județ, deși au mințit

La ora actuală, venitul minim de incluziune (VMI) reprezintă un program unic de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile vulnerabile să depășească obstacolele financiare pe care le întâmpină și să-și îmbunătățească viața. Practic, acesta reprezintă un sprijin real pentru persoanele singure/familiile fără venituri sau cu venituri reduse. Condiţia stipulată prin lege prevede foarte clar, negru pe alb, că, pentru a beneficia de venit minim de incluziune, persoana singură/familia trebuie să nu deţină clădiri, alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu, precum şi terenuri situate în intravilan cu suprafaţa de peste 1.200 mp în zona urbană şi 2.500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinţei şi a curţii aferente. La eliminarea VMI poate duce şi deţinerea a mai mult de un vehicul cu o vechime mai mică de zece ani, cu drept de circulaţie pe drumurile publice; deţinerea de depozite bancare etc.

De luna trecută, valorile nete ale venitului minim de incluziune sunt de 366 de lei pe lună pentru ajutorul de incluziune, 930 lei pentru familia cu copii şi 533 lei pentru persoana singură peste 65 ani.

Revenind la controalele Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, acestea sunt orientate, în perioada următoare, pe verificarea primăriilor, din punctul de vedere al acordării venitului minim de incluziune. De ce? „Pentru că sunt probleme, în sensul că dosarele nu sunt conforme, nu sunt complete, sunt incomplet verificate, deşi condițiile de eligibilitate sunt prevăzute clar în Legea nr. 196, dar primăriile le-au respectat și nu prea. Avem foarte multe dosare de verificat la fiecare dintre cele 30 de primării aflate în campania de verificare. Menţionăm că în Constanța avem aproximativ 6.000 de beneficiari de venit minim de incluziune și de ajutor pentru familia cu copii, cele două componente ale VMI-ului. Cei mai mulți beneficiari îi avem în Dobromir, Băneasa, Ostrov, Oltina, Castelu, Hârșova. Probleme cu dosare sunt la acele primării la care au fost descoperite persoane care dețin bărci, autovehicule, mai multe bunuri pe care nu le-au declarat sau sunt declarate la primărie, dar primăria nu și-a făcut o încrucișare de baze de date între Asistența Socială și Serviciul de Impozite și Taxe. Probleme sunt, deocamdată, la Adamclisi, Mircea Vodă, Nicolae Bălcescu, dintre primăriile verificate până acum. Ca să se verifice eligibilitatea unui drept, în anii trecuți, se făcea o încrucișare de baze de date cu ANAF-ul, tocmai ca să obținem veniturile clare, reale, nu cele declarate de beneficiari, încrucișări cu Serviciul de Impozite și Taxe, să vedem terenuri, case, mijloace de transport, bărci și orice altceva. Începând cu anul 2024, VMI-ul a fost gestionat printr-o microaplicaţie a Băncii Mondiale. Aceasta, la acordarea, deci la stabilirea eligibilităţii, făcea un tur rapid prin toate bazele de date la care avea conexiune. Doar că, pe parcursul acordării, până prin septembrie, puteau să intervină o mulţime de modificări. Era sarcina primăriei să verifice eligibilitatea dosarelor, lună de lună. Microplatforma o făcea doar la acordare, atât, doar în prima fază. După aceea, nu mai rula o reverificare lunară sau trimestrială a dreptului de a avea VMI. Nu s-a întâmplat lucrul acesta, nici primăriile nu l-au făcut. Acum, ne-au venit de la Bucureşti o mulţime de suspiciuni din toate domeniile, iar toată lumea a fost surprinsă", a declarat pentru „Cuget liber” directorul AJPIS, Laura Constandin.