Șeful Centrului de Meteorologie Dobrogea: Cum s-a schimbat clima și ce ne rezervă vremea

423
2
Șeful Centrului de Meteorologie Dobrogea: Cum s-a schimbat clima și ce ne rezervă vremea - vasiletorica18meteorologie-1370626002.jpg

Articole de la același autor

Vremea este din ce în ce mai imprevizibilă. Vârstnicii spun deseori că nu mai avem iernile de altă dată, iar vara ne sufocăm la temperaturi aproape insuportabile. Clima s-a schimbat foarte mult și fenomenul ne afectează deja pe toți. Oamenii de știință spun că încălzirea globală a încetinit și că vom avea creșteri mai puțin spectaculoase în următorii ani. 

Despre cauzele schimbărilor climatice și ce ar trebui să facem, am stat de vorbă cu directorul Centrului de Meteorologie "Dobrogea", Vasile Torică.

- Ar trebui să ne facem griji despre soarta noastră pe termen scurt, în ce privește încălzirea globală?

- Clima Pământului a trecut în decursul anilor prin schimbări neîntrerupte, cu perioade atât de încălzire, cât și de răcire. Pe termen lung, oscilațiile climatice se înscriu pe o tendință ascendentă. Tendința de încălzire mai accentuată a fost înregistrată după începerea industrializării. Creșterea temperaturii medii a aerului în ultimii 145 de ani a fost de 0,5 - 0,6 grade Celsius. Însă încălzirea și răcirea continuă, iar fazele acestea oscilează între 30 și 40 de ani. Anii 1990 și 998 s-au remarcat ca fiind foarte calzi, iar 1966 ca fiind un an foarte rece. Încălzirea nu este uniformă, fiind mai pronunțată în emisfera nordică (0,7 grade Celsius), în comparație cu emisfera sudică (0,4 grade Celsius).

- Care sunt explicațiile științifice la acest fenomen?

- Oscilațiile climatice sunt determinate de factori precum activitatea solară, modificări ale compoziției atmosferei și circulația atmosferei și a curenților oceanici. La acești factori se adaugă cei de natură antropică, concretizați prin transferul de produse în învelișul geografic și prin influențele asupra compoziției atmosferei, ca rezultat al activității în industrie, transport, agricultură și urbanism. Un rol foarte important îl au și erupțiile vulcanice care duc la opacizarea atmosferei. Praful vulcanic expulzat în atmosferă acoperă aerul, conducând la scăderea temperaturii aerului cu câteva grade în următoarele luni sau chiar ani.

- Practic, o mare parte din vină pentru aceste schimbări climatice o au oamenii.

- Da. Noi influențăm clima. Modificarea antropică a suprafeței active prin deșertificare și urbanizare este un proces complex de distrugere a învelișului vegetal și a stratului de dol. Deșertificarea este cauzată de pășunat, eliberarea terenurilor agricole pentru incendierea deșeurilor vegetale, prin distrugerea stratului vegetal al solului. Urbanizarea este un proces de transformare antropică a suprafeței active a solului. De exemplu, prin înlocuirea suprafeței înierbate cu asfalt și piatră, se modifică proprietățile radiației calorice din vatra construcției. Deasupra orașelor se formează o cupolă de aer cald, unde se acumulează praful urban rezultat din activitatea industrială și transport. Cupola poate atinge 1 - 2 kilometri, iar temperatura aerului în zona respectivă poate crește chiar și 10 grade Celsius.

- Ce măsuri ar trebui să luăm rapid pentru a diminua aceste efecte nocive?

- Oamenii de știință au propus mai multe măsuri împotriva poluării globale, au încercat să tragă un semnal de alarmă, dar puține sunt și luate în seamă. De exemplu, s-a recomandat utilizarea într-o măsură cât mai mică a combustibilului fosil în favoarea gazului metan sau înlocuirea completă a combustibilului solid cu alte energii nepoluante, cum sunt cea solară și eoliană. Dar acestea au încă prețuri prohibitive.

Comentează știrea

gok
8 iunie 2013
Scimbari Climatice????

Transportul public urban din Constanta, trecerea in 10 ani de la untransport electric nepoluant la transportul bazat pe consumul de hidrocarburi. Taierea padurilor si a parcurilor, inmultirea mashinilor. Asa ca cene mai intrebam atat, ca doar avem raspunsul in fata noastra, totul este sa acceptam....adevarul?????

mihai
9 iunie 2013
REFACEREA FONDULUI FORESTIER SI A PERDELELOR DE VERDEATA

Fara refacerea fondurilor forestiere si a perdelelor de verdeata, nu vom reusi sa reducem fenomenul poluarii ! O mare parte din paduri au fost defrisate, perdelele de verdeata au disparut, noroc cu CJC ca a preluat initiativa refacerii perdelelor forestiere dar, cu o floare, nu se face primavara ! Ar trebui identificate si zonele de poluare maxima din orase si crearea, in acele punte, de parcuri, precum si plantarea de arbori pentru a se reduce din efectele nocive ale poluarii ! Sunt atattea terenuri degradabile in tara, terenuri pe care s-ar putea planta paduri ! Un exemplu ar putea fi si zona Cernavoda, ca sa nu mai vorbim de zona Moldovei !

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4201 secunde