Există viață în PSD după Adrian Năstase?

Fostul premier, nepotul mătușii Tamara, iubitorul de chinezării, s-a retras, ieri, din cursa pentru conducerea Partidului Social Democrat. Într-o sinceritate debordantă, Adrian Năstase și-a motivat gestul prin faptul că nutrește pentru propria-i persoană "o prea mare prețuire", fapt pentru care nu mai vrea să se implice în tristețea de mahala care va avea loc sâmbătă și în cadrul căreia, cel mai probabil, va fi ales viitorul lider al pesediștilor. E drept că toate ecranele au fost "inundate", ieri, de Adrian Năstase, dar la fel de drept e, însă, că personalitatea sa marcantă nu a avut loc în cadru. Deh, de-atâta prețuire, se-nțelege… Și pe fundal se auzea "Don’t cry for me, Argentina"… Mă rog, "Don’t cry for me, PSD".
Tristețe mare, mon cher, tristețe mare… Cum adică: salvatorul națiunii, al social-democrației românești cu iz de mucegai și parfum de trandafiri roșii ne lasă baltă? Apologetul unei stângi curate, de care clasa politică românească are atâta și atâta nevoie, se retrage pentru că circulă informații potrivit cărora congresul va fi, de fapt, un vanghelion, un trucaj de doi lei?! Ce dezamăgire…
Am înțeles argumentele fostului premier al României - același în al cărui mandat presa știa de frica hidosului aparat al cenzurii - și anume că nu concepe să legitimeze, prin participarea sa la Congresul Extraordinar de sâmbătă, o competiție în care nu crede, dar n-am înțeles de ce visul frumos se termină abia acum, cu doar câteva zile înainte de eveniment.
"Formula de gașcă" din interiorul partidului, la care se referea ieri Năstase, același personaj care devenea, cu ani în urmă, eroul din "semeseurile" cu Bombo din Congo, este de prea mult timp în spiritul statutului PSD (ca și în cel al altor partide, de altfel), fapt pentru care aura asta de justițiar persecutat îmi pare asumată tardiv. În plus, dorința lui ca "partidul să nu se deșire" este, și ea, parte a aceluiași scenariu trist, căci ce pretenții mai ai de la o formațiune politică în care unul ca "Marean" Vanghelie dă impresia unui profesoraș mediocru care dă lecții de cultură generală la CAP?
Din prea multă considerație pentru persoana sa, Adrian Năstase i-a lăsat ieri loc de joacă lui Mircea Geoană. Din prea multă prețuire, așa-numitul politician care căzuse, vreme îndelungată, în dizgrație, a mai căzut o dată. Și-a pierdut puterea. Sau poate speranța, ambiția de a înfiera din nou trandafirii cu țepi.
Atâta timp cât oamenii din sfera politicii românești se definesc mai ales ca artiști contorsionișți eșuați la marginea circurilor de provincie, probabil că n-ar trebui să ne mai mire nimic. Nici retragerea lui Năstase din cursă, nici intrarea lui Mazăre. Între accese de mitocănie, promisiuni și interese obscure, politicienii confirmă: nu se poate trăi, nu aici, nu la noi, nu în PSD, în niciun partid, fără exhibiționism.
Oare există viață în PSD după retragerea lui Adrian Năstase din cursa pentru funcția supremă?
P.S.: După ce am terminat de scris acest text, Victor Ponta a anun-țat că va candida, și el, la funcția de președinte al PSD. Dacă apar manifestări neplăcute… adresați-vă medicului sau farmacistului.