Țușcă - un handicap de imagine

Nu mi-au plăcut niciodată angajații care manifestă un servilism grețos și, totodată, o adulare ipocrită față de stăpânii lor. Dar, mai mult decât atât, nu mi-au plăcut aceia care, plătiți pentru anumite atribuții ce le revin prin fișa postului, alunecă lejer, în fiecare zi, într-un splendid abis al frivolității și al incompetenței. Iar dacă acești angajați se numesc funcționari publici, sunt cu atât mai indezirabili pentru o societate etern bolnavă, așa cum este societatea românească.
Primăria Constanța este, poate, din acest punct de vedere, cel mai interesant caz al transparentizării tardive din administrația publică locală. Lucrurile încep, foarte încet, e drept, să se miște, oamenii îndrăznesc să vorbească, să comunice. Cu limitele de rigoare, desigur. Să nu ne imaginăm, totuși, că lumea zburdă fericită, cu plase de prins fluturi. Angajații spun atât cât știu și, mai ales, spun atât cât vor. Mai greu e, însă, cu acei angajați care nici nu știu, nici nu vor să te ajute, iar dacă, printr-o riscantă presupunere, ar ști ceva (prin "ceva" înțelegem informații de interes public), oricum nu ți-ar spune.
Am interacționat de câteva ori cu Liviu Tramudana, cunoscut drept purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanța. Mă rog… "a interacționa" este doar un fel de a spune, căci aș putea cu ușurință să folosesc o sută de alte cuvinte pentru a defini atitudinea unui om care îți răspunde la telefon doar pentru a i se da ocazia să trântească, și el, telefonul în nas cuiva care nu îi ia mulajul prima-rului, pentru a-i pune bustul pe vreun soclu.
Tramudana, cel care poartă penibila poreclă "Țușcă", importantissimul domn Tramudana nu știe prea multe. Ori de câte ori am apelat la el - au fost puține astfel de ocazii, recunosc, căci am renunțat să-mi mai consum timpul și energia cu oameni care nu mă lămuresc - purtătorul de cuvânt a venit cu rugămintea de a-i lăsa un timp pentru informare/documentare, astfel încât, atunci când revin, ulterior, cu un telefon, să aflu concret cum stau lucrurile în problema vizată. Și voi ați luat țeapă, nu-i așa? Tramudana nu mai răspunde la telefon sau, mai comod, îl închide pur și simplu.
Ideea este aceea că o instituție publică n-ar trebui să plătească, din bani publici, un pseudo-purtător de cuvânt care face orice altceva mai puțin să informeze, mai puțin să cultive o relație de comunicare cu presa. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, asta afectează imaginea administrației locale. Și aici ajung la adevăratul purtător de cuvânt al Primăriei Constanța. Este vorba despre Decebal Făgădău. Viceprimarul Decebal Făgădău. Omul pe care nu l-am văzut branșat la bârfă, nici la cea administrativă, și nici la cea politică. De altfel, la evenimentele pesediste, vicele nici nu se prea face remarcat. Omul ăsta are, atât cât am apucat să-l cunosc, un singur aer: acela al firescului. Ușor rezervat și cu un ton etern precaut, explicând calm și apăsat orice situație pe marginea căreia îi solicităm lămuriri, vicele are, spre deosebire de Țușcă, profilul purtătorului de cuvânt al unei instituții publice. Fără glume deplasate, fără "mă"-uri și fără "bă"-uri.
Drept pentru care mă întreb: primăria îl plătește pentru că prestează în locul purtătorului de cuvânt oficial? Pentru că descurcă ițele a ceea ce ar trebui să explice Tramudana? Pentru că, dacă o avea o doză de infatuare, și-o reprimă în scopul de a transmite corect o informație care îi vizează direct pe cetățenii Constanței? Mi-ar plăcea ca, într-un exercițiu de imaginație, Făgădău să devină purtătorul de cuvânt al instituției, fără însă ca asta să presupună renunțarea la mandatul de ales local. Măcar așa… de dragul scenariului unei lumi care nu e tâmpită, absurdă și nesimțită. Și care nu condamnă odiosul "sistem" la ineficiență și prostie.