Orgolii și frustrări răscolite la inițiativa amplasării de noi monumente în Constanța. Regele Carol I, în centrul dezbaterii

Cele cinci personalități propuse spre a fi monumentalizate printr-o statuie sunt: Împăratul Constantin cel Mare, Regele Carol I, Regele Ferdinand, Remus Opreanu și scriitoarea Cella Serghi. Personalitățile propuse s-au evidențiat prin importante contribuții la istoria și dezvoltarea vieții orașului. Amplasamentele avute în vedere sunt situate în zona istorică a orașului. Printre criteriile care au determinat selecția lor se găsesc fezabilitatea, semnificația și prezența în vecinătate a unor edificii care să poată contribui semnificativ la obținerea unei imagini valoroase.

Din grupul de lucru constituit în vederea identificării personalităților și amplasamentelor au făcut parte: Felicia Ovanesian – city managerul municipiului Constanța, Adrian Răzvan Calotă - director executiv la Direcția patrimoniu, George Măndilă - consilier cabinet primar, Aurel Mototolea - reprezentant al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, conf. univ. dr. Daniel Citirigă - prodecan al Facultății de istorie și științe politice a Universității „Ovidius”, Angelo Mitchievici, lect. univ. Lelia Rus Pârvan – Muzeul de Artă Constanța, Mădălina Cliante și Laura Tudosie – Direcția județeană pentru cultură Constanța, arhitect șef Dan Leu.

După expunerea de motive cu privire la alegerea personalităților, arhitectul șef Dan Leu a detaliat alegerea amplasamentelor.

Cea mai contestată amplasare a fost aceea a statuii Regelui Carol I, lângă grupul statuar dedicat Reginei Elisabeta, executat de Ion Jalea. O primă astfel de contestare a formulat, din partea Direcției județene pentru cultură Constanța, Laura Tudosie, membră a comisiei monumentelor de for public. „Noi am propus ca statuia regelui să fie amplasată în locul lupoaicei, urmând ca aceasta să fie mutată în Piața Ovidiu, în zona de expunere arheologică. Carol I are nevoie de un amplasament reprezentativ și vizibil din mai multe direcții, un spațiu larg, în apropiere de reședința regală, în legătură directă cu strada care i-a purtat numele, actualul bulevard Tomis”, a afirmat arhitecta Tudosie. Ea a adăugat că în zona falezei Cazinoului există deja o aglomerare de monumente: Anghel Saligny, cele două din fața Muzeului Ion Jalea, Timonierul, grupul statuar Carmen Sylva și femeia cu harpa, Pescarii lui Medrea, Eminescu, monumentul marinarilor, la care se va mai adăuga și Cella Serghi. „E drept că ar fi fost bine să fie amplasate împreună, dar executate de același autor, nu într-o abordare estetică nouă”, a mai spus aceeași arhitectă.

Angela-Anca Dobre, de la Biblioteca județeană, a expus punctul de vedere al Corinei Apostoleanu, care propune îmbogățirea paletei cu un monument al Dobrogei și, în cazul amplasării statuii dedicate Cellei Serghi, apropierea de o instituție de cultură, așa cum este biblioteca. Indignat de faptul că grupul de lucru nu cunoaște faptul că dreptul de folosință al terenului din fața Tribunalului Constanța, unde se propune amplasarea statuii Regelui Ferdinand, a fost cedat Armatei Române, Cristian Crăciun a anunțat că acolo va fi amplasat un monument care va fi dedicat revenirii Dobrogei la țară.

Fără a disimula neîncrederea în acest nou proiect de monumentalizare a unor personalități, scriitorul Ovidiu Dunăreanu și-a făcut publică dezamăgirea: „Asist de vreo 50 de ani în Constanța la tot felul de inițiative și de proiecte pe care administrațiile locale le scot la discuție cu public și nu duc până la capăt aproape nimic. De la a vrea până la a putea este o distanță de la cer la pământ. Administrațiile locale să se apuce să facă, nu să ne povestească despre lucruri pe care nici copiii copiilor noștri n-or să le vadă. Acest proiect este unul interesant. Domnilor, să le fie rușine tuturor administrațiilor care au trecut de 144 de ani prin Dobrogea și prin Constanța mai ales și le-au lăsat fără o statuie a Regelui Carol I”, a afirmat Ovidiu Dunăreanu. El a mai precizat că această statuie nu trebuie amplasată pe malul mării, într-un spațiu excentric, pe unde ne plimbăm, ci în centrul Constanței. În acest context, referindu-se la Monumentul Victoriei din Parcul Arheologic, scriitorul a propus coborârea de pe soclu și mutarea „acestei mizerii a așa-zisei libertăți, care este un kitsch”.

În aceeași notă însuflețită de pasiunea pentru istoria Constanței, arhitectul Radu Cornescu a reamintit demersurile realizate împreună cu regretata Doina Păuleanu pentru scoaterea la „lumină” a statuilor reginelor Elisabeta și Maria. Cât despre amplasarea statuii Regelui Carol I lângă grupul statuar dedicat Reginei Elisabeta, reputatul arhitect o declară o alegere absolut nefericită, pentru că diminuează importanța acestuia și-l înghesuie într-o zonă deja populată de monumente. „Mai mult, împreună cu Doina Păuleanu, nu am fost de acord ca replica acelui grup statuar să fie amplasată lângă o scară, pentru că nu e normal ca toată lumea care trece pe acolo să se urce pe ea ca să se fotografieze sau, Doamne ferește, să se mai facă și grafitti pe ea. Mai gândiți-vă că acest grup statuar este monument de for public, în timp ce statuia lui Carol nu o să fie un monument decât dacă vreți dvs. să-i spuneți așa. Cine o să o realizeze? Poate un X care o să devină celebru cu această ocazie. Ideea ca o statuie a lui Carol să fie amplasată pe faleză este total injustă”, a concluzionat Radu Cornescu, propunând mai repede ca locație în fața Palatului Regal.

În cuvântul său, Erwin Șimșensohn, directorul Teatrului de Stat, a remarcat faptul că s-a vorbit mult despre alegerea personalităților, dar, dincolo de acest aspect, trebuie înțeles scopul acestui demers: „Nu este doar un omagiu în sine, istoric, cred că existența unor monumente trebuie să aibă un scop educațional, foarte-foarte important. Ideea unei alei a regalității, așa cum a gândit-o domnul arhitect Radu Cornescu, mi se pare o idee excepțională, pentru că genul acesta de grup statuar, o zonă cu mai multe monumente, statui, poate fi un punct de atracție, unde pot fi aduși elevii, tinerii, dar și o zonă turistică”, aducând drept exemplu rotonda poeților din parcul Cișmigiu și propunând drept amplasamente parcul Tăbăcărie sau parcul de la „Oleg Danovski” ori cel al bibliotecii.

Au mai lansat propuneri pentru monumentalizarea unor personalități ale culturii și armatei, fiecare pe domeniul său de activitate: istoricii Lavinia Dumitrașcu și Laur Ivan, cdor (r) Remus Macovei, biologul Adrian Bologa, geologul Laurențiu Cherdeș, comandant de flotilă Constantin Aurel, comandorul dr. Ioan Damaschin, Harun Osman (UDTR), dr. Mihnea Hagiu – Comunitatea Elenă „Elpis”, arhitectul Andrei Chifu, jurnalistul Valentin Coman.

În final, inițiatorul demersului, consilierul George Măndilă, a concluzionat că acest grup de lucru trebuie să fie lărgit cu noi persoane, afirmând că urmează să inițieze un proiect de hotărâre de Consiliu Local: „Cred că bugetul municipalității poate împinge această chestiune anual, cu un număr de noi statui, încât să se acopere întregul ansamblu de idei, dorințe”.