Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii

În fiecare an, în prima vineri de după Paști, creştin-ortodocşii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. În această zi, îl sărbătorim pe Hristos Cel Înviat, ca Izvor al vindecărilor, apoi pe Maica Domnului, ca persoană care Îl poartă pe Fiul ei, devenind astfel și ea izvor de tămăduire.

De Izvorul Tămăduirii, credincioşii veneau, de obicei, la biserică pentru a lua Agheasmă Mică, apă sfinţită ce poate fi băută tot anul.

Sărbătoarea îşi are originile într-o legendă potrivit căreia o minune s-a petrecut lângă un izvor de lângă Constantinopol. Potrivit acesteia, un om orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat pe față cu apa din izvor.

În această zi, în bisericile din întreaga ţară preoţii săvârşesc slujba de sfințire a aghesmei mici. Preotul sfințește apa, după care îi stropește pe credincioși, în timp ce cântă: „Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău".

Se spune că această agheasmă are puteri tămăduitoare. Cu ea se stropeşte apoi fiecare încăpere a locuinţei, cu excepţia băii.

În unele zone ale ţării, există obiceiul „Jurământului juvenil”. Ceremonia are loc în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii şi la ea participă tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani. Tinerii trebuie să împlinească mai multe momente rituale: să-şi jure loialitate şi să facă schimb de obiecte cu valoare sentimentală: un colac, un vas de lut sau o lumânare.

O altă tradiţie specifică acestei sărbători este cea a „Înfrăţitului”. Acest obicei presupune un legământ între băieţi, respectiv între fete, care are drept scop ajutorul reciproc în cele mai dificile momente din viaţa lor.

Din bătrâni se spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu roua şi să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca.

Tot în această zi se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

 

Ce nu este bine să faci în această zi

Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Mai ales în mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole.

Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei. În ziua praznicului, credincioşii se pot ruga în lăcaşuri care poartă numele sărbătorii.

În această zi sfântă, se sfințesc apele pentru a scăpa de spiritele rele. De regulă, preotul sfințește apa și apoi îi stropește pe credincioși, în timp ce se cântă următoarele cuvinte: „Mântuiește, Doamne, poporul tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea ta păzește pe poporul Tău".