Universitarii refugiați pot preda în România contra unei burse de maximum 600 de euro

Conform statisticii Ministerului Educației, în România există doar 45 de școli gimnaziale și 10 licee, în care se predă limba ucraineană sau în limba ucraineană, care funcționează în câteva județe: Suceava, Satu Mare, Botoșani, Tulcea, Arad, Timiș, Caraș-Severin. „Va trebui să organizăm pregătirea și primirea acestor elevi și în școli în care nu există predare în limba ucraineană. Motiv pentru care Ministerul Educației a inițiat și există această posibilitate acum ca școlile să poată angaja sau studenți înmatriculați în universitățile românești la programe de studiu în limba ucraineană sau cadre didactice pensionare, alături de posibilitatea finanțării cadrelor didactice care vin din Ucraina și care au disponibilitate în a se implica în educația copiilor ucraineni, sperăm că aceste modificări să poată acoperi întreg spectrul solicitărilor și așteptărilor”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.



Cazarea studenţilor, o problemă reală

Întrebat dacă odată cu întoarcerea universităților la desfășurarea cursurilor față-n față vor mai exista suficiente spații de cazare și pentru studenții români, dar și pentru ucraineni, ministrul a recunoscut că este „o problemă reală. Universitățile au o capacitate foarte importantă de cazare și fiecare universitate este singura în măsură să aprecieze, în raport cu solicitările studenților proprii, care rămâne capacitatea de cazare pe care o pot pune la dispoziție refugiaților din Ucraina. Pentru a veni în sprijinul universităților, avem un ordin comun prin care vor fi decontate aceste cheltuieli care deja sunt prevăzute în ordonanță de urgență aprobată și publicată în MO din 8 martie”. În ceea ce privește posibilitatea ca unii studenți români să fie nevoiți să părăsească aceste cămine, ministrul a precizat că există autonomie universitară. „Universitățile știu prea bine care sunt solicitările propriilor studenți și cât au la dispoziție pentru cazarea refugiaților. Până în momentul de față, universitățile s-au implicat major în asigurarea cazării pentru refugiați”.

Cât despre perspectiva elevilor ucraineni de a susține examene de admitere, ministrul a reiterat faptul că aceștia au statut de audienți înscriși pe cataloage provizorii. „În momentul în care vor aduce acte de studiu și își vor declara dorința de a rămâne, pe termen lung, se vor găsi și aceste soluții de a intra pe sistemul de învățământ din România. Doar că programele nu sunt compatibilizate perfect și atunci va fi vorba și de diferențe în momentul în care vor dori să aibă și finalizarea studiilor în școlile din România. Acest lucru se va aprecia tocmai de aceste comisii pe care le-am constituit inclusiv cu acest scop, de a compara curriculumul și de a putea vedea ce diferențe sunt și în ce condiții vor putea să finalizeze cursurile la nivel preuniversitar în România”, a clarificat Cîmpeanu.

Cu certitudine, este greu de făcut o estimare a costurilor pe care le va avea statul român cu educația refugiaților, pentru că numărul lor este în continuă schimbare. După cum declara ministrul Educației, „la nivelul zilei de 8 martie, intraseră peste 300.000 de refugiați și rămăseseră 80.000, din care o bună parte sunt minori care este probabil să solicite servicii educaționale în învățământul preuniversitar. De asemenea, un număr important sunt și în învățământul universitar. Este greu de estimat un buget, dar statutul român va asigura finanțare și pentru elevi, și pentru studenții de naționalitate ucraineană. Ceilalți studenți ai unor state terțe, care învățau pe teritoriul ucrainean, pe cont valutar, în mod firesc vor avea același statut și în România, pe care l-au avut în Ucraina”.