Angajatorii „rechini” au transformat munca „la negru” în sport național
343
Articole de la același autor
Mare chilipir! Cu numai 97.448 de lei puteți cumpăra șapte automobile de la fiscul constănțean
19 Septembrie 2022
Oil Terminal eliberează un teren din vecinătatea Gării Constanța pentru un proiect rezidențial și energetic
28 Septembrie 2022
Bilanț îngrijorător pentru Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, în primul semestru din 2022
27 Septembrie 2022
Abandonat în Anglia - peripețiile unui navigator român
05 Octombrie 2022
ȘOC ÎN MEDIUL DE AFACERI! Heineken va închide fabrica de bere din Constanța
21 Septembrie 2022
În perioada 5 – 7 octombrie.2022, inspectorii de muncă au efectuat o serie de acțiuni de control la angajatorii din domeniul construcțiilor, în cursul cărora au fost depistate 248 de persoane care lucrau fără forme legale. Vinovații au primit amenzi în sumă totală de 4.720.000 de lei. Pentru situațiile de muncă subdeclarată identificate au fost aplicate amenzi în valoare de 8.000 de lei, iar patru angajatori au fost sancționați pentru utilizarea muncii nedeclarate a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 - 18 ani.
Facilitățile fiscale nu-i opresc să fure
Stimați cititori, angajatorii din sectorul construcțiilor n-au nicio scuză pentru încălcarea legii. Spre deosebire de cei ce activează în alte domenii economice, ei nu pot invoca drept motiv al fraudării bugetelor statului nivelul ridicat al fiscalității asupra muncii. După cum se știe, lucrătorii din sectorul construcțiilor beneficiază de facilități fiscale substanțiale. Lor li se oprește doar 21,3% din venitul brut salarial sub formă de impozit pe venit și contribuții, în timp ce angajaților din alte domenii de activitate li se reține 41,5%. Deci singura motivație a încălcării legii de către acești angajatori este rapacitatea. Cu sau fără facilități fiscale, nu se lecuiesc de năravul de a fura de la stat.
Recordurile muncii nedeclarate
Controalele efectuate de-a lungul anului 2022 demonstrează că fenomenul „muncii la negru” și al „muncii gri” este larg răspândit în România. Iată, în luna ianuarie au fost efectuate 5.079 de inspecții pentru depistarea muncii nedeclarate. Au fost identificate 265 de persoane care lucrau fără forme legale, iar 145 de angajatori sau fost sancționați din acest motiv, cu amenzi în valoare de totală de 5.397.800 de lei. La controalele din luna februarie, au fost depistați alți 729 de lucrători fără forme legale de muncă și s-au aplicat amenzi de peste 1.300.000 de euro.
Campania de controale din perioada 10 - 16 martie, la benzinăriile din toată țara, a dus la descoperirea a 11 cazuri de muncă nedeclarată, pentru care s-au aplicat amenzi totale de 185.000 de lei.
În aceeași lună, în sectorul construcțiilor, inspectorii de muncă au identificat 260 de lucrători fără contract individual de muncă, iar amenzile aplicate au însumat 10.264.800 de lei.
Alți 524 de lucrători „la negru” au fost descoperiți în luna aprilie, amenzile aplicate angajatorilor ridicându-se la 9.213.700 de lei, iar în august, numărul angajaților fără forme legale identificați a urcat la 565 de persoane, iar valoarea totală a amenzilor la 12.552.400 lei.
Recordul anului a fost înregistrat în luna septembrie, când au fost identificați 1.551 lucrători „la negru”. Amenzile aplicate au însumat 10.178.300 lei.
Complicii „rechinilor”
Numărul ridicat al cazurilor de muncă nedeclarată și subdeclarată, demonstrează că fenomenul a devenit un… sport național. Numeroși angajatori din cele mai diverse domenii de activitate se întrec în a fenta Fiscul, bătându-și joc și de propriii angajați. Aceștia sunt privați de vechimea corespunzătoare perioadei de muncă depusă, de asigurările de pensie și de sănătate.
Desigur, fenomenul „muncii la negru” n-ar putea exista fără complicitatea lucrătorilor dispuși să renunțe la drepturile de protecție socială de dragul unui câștig imediat mai mare sau a celor neinformați, care nu își cunosc drepturile. Dar este cât se poate de limpede că prezența acestui fenomen în practica economică din România nu s-ar fi putut produce dacă mișcarea sindicală ar fi fost puternică. Din păcate, în ultimii 30 de ani, cu concursul guvernanților, gradul de sindicalizare al forței de muncă din economia românească a scăzut la cote dramatice. Din această cauză, marea masă a lucrătorilor români este nesindicalizată și lipsită de apărare în fața practicilor ilegale ale angajatorilor „rechini”.
Fenomenul muncii „la negru” nu este românesc, fiind larg răspândit în întreaga lume. Comisia Europeană preferă noțiunea „muncă nedeclarată“. Potrivit Eurobarometrului special privind munca nedeclarată în Uniunea Europeană, ponderea lucrătorilor fără forme legale era de cel puțin 3% din numărul total al salariaților comunitari, în septembrie 2019.
Facilitățile fiscale nu-i opresc să fure
Stimați cititori, angajatorii din sectorul construcțiilor n-au nicio scuză pentru încălcarea legii. Spre deosebire de cei ce activează în alte domenii economice, ei nu pot invoca drept motiv al fraudării bugetelor statului nivelul ridicat al fiscalității asupra muncii. După cum se știe, lucrătorii din sectorul construcțiilor beneficiază de facilități fiscale substanțiale. Lor li se oprește doar 21,3% din venitul brut salarial sub formă de impozit pe venit și contribuții, în timp ce angajaților din alte domenii de activitate li se reține 41,5%. Deci singura motivație a încălcării legii de către acești angajatori este rapacitatea. Cu sau fără facilități fiscale, nu se lecuiesc de năravul de a fura de la stat.
Recordurile muncii nedeclarate
Controalele efectuate de-a lungul anului 2022 demonstrează că fenomenul „muncii la negru” și al „muncii gri” este larg răspândit în România. Iată, în luna ianuarie au fost efectuate 5.079 de inspecții pentru depistarea muncii nedeclarate. Au fost identificate 265 de persoane care lucrau fără forme legale, iar 145 de angajatori sau fost sancționați din acest motiv, cu amenzi în valoare de totală de 5.397.800 de lei. La controalele din luna februarie, au fost depistați alți 729 de lucrători fără forme legale de muncă și s-au aplicat amenzi de peste 1.300.000 de euro.
Campania de controale din perioada 10 - 16 martie, la benzinăriile din toată țara, a dus la descoperirea a 11 cazuri de muncă nedeclarată, pentru care s-au aplicat amenzi totale de 185.000 de lei.
În aceeași lună, în sectorul construcțiilor, inspectorii de muncă au identificat 260 de lucrători fără contract individual de muncă, iar amenzile aplicate au însumat 10.264.800 de lei.
Alți 524 de lucrători „la negru” au fost descoperiți în luna aprilie, amenzile aplicate angajatorilor ridicându-se la 9.213.700 de lei, iar în august, numărul angajaților fără forme legale identificați a urcat la 565 de persoane, iar valoarea totală a amenzilor la 12.552.400 lei.
Recordul anului a fost înregistrat în luna septembrie, când au fost identificați 1.551 lucrători „la negru”. Amenzile aplicate au însumat 10.178.300 lei.
Complicii „rechinilor”
Numărul ridicat al cazurilor de muncă nedeclarată și subdeclarată, demonstrează că fenomenul a devenit un… sport național. Numeroși angajatori din cele mai diverse domenii de activitate se întrec în a fenta Fiscul, bătându-și joc și de propriii angajați. Aceștia sunt privați de vechimea corespunzătoare perioadei de muncă depusă, de asigurările de pensie și de sănătate.
Desigur, fenomenul „muncii la negru” n-ar putea exista fără complicitatea lucrătorilor dispuși să renunțe la drepturile de protecție socială de dragul unui câștig imediat mai mare sau a celor neinformați, care nu își cunosc drepturile. Dar este cât se poate de limpede că prezența acestui fenomen în practica economică din România nu s-ar fi putut produce dacă mișcarea sindicală ar fi fost puternică. Din păcate, în ultimii 30 de ani, cu concursul guvernanților, gradul de sindicalizare al forței de muncă din economia românească a scăzut la cote dramatice. Din această cauză, marea masă a lucrătorilor români este nesindicalizată și lipsită de apărare în fața practicilor ilegale ale angajatorilor „rechini”.
Fenomenul muncii „la negru” nu este românesc, fiind larg răspândit în întreaga lume. Comisia Europeană preferă noțiunea „muncă nedeclarată“. Potrivit Eurobarometrului special privind munca nedeclarată în Uniunea Europeană, ponderea lucrătorilor fără forme legale era de cel puțin 3% din numărul total al salariaților comunitari, în septembrie 2019.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 21 Septembrie 2022
Vineri, 08 Aprilie 2022
Marţi, 05 Aprilie 2022
Joi, 31 Martie 2022
Joi, 24 Februarie 2022
Marţi, 23 August 2022
Vineri, 22 Iulie 2022
Sâmbătă, 02 Iulie 2022
Miercuri, 08 Iunie 2022
Luni, 06 Iunie 2022
