Case, terenuri, bijuterii de lux. Ce averi au strâns şefii din agricultura constănţeană

Protestele din agricultură ţin capul de afiş în acest început de an 2024. Ameninţaţi cu falimentul, fermierii au fost - alături de transportatori - primii care şi-au strigat disperarea, iar mulţi dintre ei caută chiar să-şi vândă afacerea. Cui? Greu de spus. Iar dacă în privat eşti condamnat să-ţi duci crucea precum Iisus pe dealul Golgota, oare nu-i mai bine să lucrezi, tot în domeniu, dar la stat?

Agricultorii români se chinuie să-şi protejeze investiţiile, să obţină o recoltă bună pe care să o valorifice la preţuri care să-i ajute să rămână-n piaţă. O piaţă invadată de cereale din Ucraina, despre care se spune că sunt doar în tranzit, însă realitatea e cu totul alta.

Viaţa în privat nu-i deloc uşoară, agricultura implicând riscuri suplimentare faţă de alte tipuri de afaceri. Şi atunci, ca să-l parafrazăm pe-un clasic în viaţă, nu-i mai bine să lucrezi la stat, să prinzi un loc călduţ într-o agenţie? Iar dacă vom consulta declaraţiile de avere ale specialiştilor din agricultura constănţeană, mai-mai că s-ar înclina balanţa…

Prezentăm, în ediţia de astăzi, averile unora dintre aceştia, aşa cum au fost raportate oficial.

Zeci de hectare în proprietate la Rasova

Mariana Tănase este şef serviciu în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) - Centrul Judeţean Constanţa. A mizat pe cartea agriculturii, dovadă că în declaraţia sa de avere se regăsesc cinci terenuri agricole în comuna Rasova, în suprafeţe de 1,77 hectare, 33,71 hectare, 10,47 hectare, 20,44 metri pătraţi, 31,37 hectare, pe care le deţine în cote de 100% sau 50%, un teren intravilan în municipiul Medgidia, în suprafaţă de 294 mp, un teren intravilan în localitatea Stejaru (judeţul Tulcea), în suprafaţă de 3.484 mp (cotă 50%), o casă de locuit în Medgidia, în suprafaţă de 94 mp, şi o alta la Stejaru (cotă 50%), în suprafaţă de 190 mp, un apartament în Constanţa (cotă 50%), patru autoturisme - Mercedes, Volkswagen, Hyundai, Dacia, trei tractoare şi alte două maşini agricole New Holland.

Venitul său anual din salariu este de 97.649 lei, însă are contractate patru credite bancare ce totalizează 1,5 milioane de lei.

„Pariu” cu agricultura a făcut şi Emel Ibadula, consilier APIA Constanţa, care, conform declaraţiei sale de avere, are în proprietate cinci terenuri agricole în comuna Cobadin, în suprafeţe de 7,8 ha, 7,7 ha, 3 ha, 2,30 ha şi 1,5 ha, un teren intravilan în Eforie Nord (cotă 50%), în suprafaţă de 325 mp, un teren intravilan în oraşul Năvodari (cotă 33,3%), în suprafaţă de 640 mp, şi un apartament în municipiul Constanţa (cotă 50%), în suprafaţă de 83,69 mp. Conduce un autoturism Volkswagen, iar în conturi (curente sau depozite bancare) are 270.873 lei.

De asemenea, a acordat în nume personal, către IBT Management Expres SRL, suma de 85.000 lei, iar la bancă are un credit în valoare de 7.340 euro. Veniturile totale anuale din salariu sunt de 73.239 lei.

Mult mai „scurtă” este declaraţia de avere a lui Dan Burlacu, directorul APIA Constanţa. Acesta a raportat un teren intravilan în suprafaţă de 167 mp, în Constanţa, şi o casă de locuit, tot în Constanţa, în suprafaţă de 180 mp. La capitolul mijloace de transport, nu regăsim bolizi de lux, ci doar… un moped, achiziţionat în anul 1999.

A accesat două credite bancare, în valoare totală de 132.800 euro, iar venitul anual încasat este în cuantum de 124.301 lei.

Nici Dumitru Daniel Learciu, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Constanţa, nu are o declaraţie de avere foarte „spectaculoasă”. În documentul dat publicităţii, se regăsesc doar o casă de locuit (cotă 25%, moştenire), în suprafaţă de 203 mp, un apartament în Constanţa (cotă 50%), în suprafaţă de 80 mp, un autovehicul Kia, dar şi ceasuri şi bijuterii în valoare estimată de 6.000 euro. Are un venit anual încasat din salarii de 128.196 lei, dar şi credite în valoare de 65.000 euro, respectiv 111.000 lei.

XXX

Se vehicula la un moment dat, pe finalul anului trecut, ideea comasării de instituţii ale statului, în scopul reducerii cheltuielilor publice. În agricultură, există direcţii judeţene, agenţii de plăţi, oficii pentru finanţarea investiţiilor, comisii, comitete şi comiţii. Organigrame peste organigrame. Până acum, la nivelul Ministerului Agriculturii, nu s-a luat nicio decizie, mai ales că am intrat deja în an electoral, dar asupra acestui subiect vom reveni într-o ediţie viitoare.