Câți ani vor fi interzise conflictele de muncă și înghețate negocierile salariale?

301
Principalele drepturi ale sindicatelor au fost amputate sau restrânse pe timpul pandemiei Covid-19. Organizațiile profesionale nu mai pot forța patronatele să organizeze negocieri colective și nici nu pot declanșa conflicte de muncă. Articolul 20 (1) din Legea nr. 55/2020, precizează: „Valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.”

În schimb, în perioada stării de alertă, patronatele au libertatea să cheme sindicatele la negocieri, iar dacă nu le convin solicitările acestora, pot întrerupe discuțiile la masa verde, rămânând valabile contractele colective de muncă existente. Astfel de cazuri s-au întâmplat, deja, într-o serie de companii din portul Constanța, iar sindicatele n-au putut reacționa din cauza articolului 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care prevede că: „Pe durata valabilității unui contract sau acord colectiv de muncă angajații nu pot declanșa conflictul colectiv de muncă.”





Sindicatele, rămase fără obiectul muncii!

Cât va mai dura starea de alertă? Un an, doi, cinci sau zece? Nimeni nu știe! Dar un lucru este cert: în această perioadă, sindicatele sunt lipsite de obiectul muncii, pierzându-și, practic, rațiunea de a exista.

Desigur, mișcarea sindicală din sectorul privat este cea mai afectată. În clipa în care membrii de sindicat vor înțelege că organizațiile profesionale nu le pot oferi nimic în schimbul cotizațiilor achitate lună de lună, vor renunța la carnetul de sindicat.



Restricții doar pentru sindicate


Astăzi, marea majoritate a restricțiilor impuse de pandemie au fost ridicate. Sute, mii și zeci de mii de oameni se întâlnesc în cluburi, restaurante, săli de spectacole, stadioane și pe plajă, fără măsuri de distanțare socială și fără să poarte mască. În schimb, restricțiile antisindicale sunt menținute, în continuare, pe considerente „sanitare”.

Cum poate explica Guvernul României această anomalie?

Liderii ar putea fi acuzați

Cotidianul „Cuget Liber” a dorit să afle și opinia liderilor mișcării sindicale din România despre această situație și dacă au de gând să solicite ridicarea restricțiilor ce vizează organizațiile profesionale.



Dumitru Costin - președintele Blocului Național Sindical ne-a dezvăluit că, pe data de 22 iulie 2021, a făcut o analiză împreună cu liderii de sindicat din cadrul confederației, pe această temă. „Eu consider că ar fi normal ca această restricție din Legea 55 să fie eliminată, atâta timp cât sunt permise evenimente cu mii și sute de mii de oameni, unii lângă alții, în spații publice, pe plajă. Dar mulți lideri zic că nu. Majoritatea au spus că, în continuare, există restricții care nu le permit organizarea acțiunilor sindicale: conflicte de muncă, greve, acțiuni de protest. Dacă vor să facă o grevă cu 2.000 de oameni, liderii ar avea probleme, putând fi acuzați pentru zădărnicirea combaterii bolii”, a afirmat președintele BNS.

O dezvăluire senzațională

Totodată, Dumitru Costin a făcut o dezvăluire senzațională: „Prevederea din Legea 55 a fost propusă de noi, pentru a conserva contractele și drepturile din ele. Altminteri, cu Codul Muncii la îndemână și restricțiile de a organiza acțiuni de protest, s-ar fi ajuns la pierderi uriașe din drepturile lucrătorilor. A fost singurul mod prin care am prezervat niște drepturi pentru lucrători. 2020 a fost un an complicat pentru foarte mulți agenți economici și dacă n-ar fi fost prezervate aceste drepturi, mulți dintre angajații din România nici pe astea nu le mai aveau. Noi, anul trecut, ne-am zbătut și am reușit să scoatem la pachet mai multe măsuri pentru protejarea veniturilor salariaților, inclusiv șomajul tehnic. Măsura aceasta a fost pusă de noi. Am lucrat cu fostul ministru al muncii, altminteri patronii îi zburau pe lucrători afară ca pe niște măsele stricate. De bine de rău a fost aplicat un set de măsuri care le-au conservat drepturile. Se mai putea vorbi de negocieri colective? Ce să negociezi, cu excepția câtorva domenii în care a existat creștere economică? În rest, despre ce creșteri salariale să vorbim? Au fost scăderi de activitate dramatice. Despre asta vorbim! Majoritatea companiilor din România au avut de suferit economic. Dacă nu puneam acea protecție, zburau multe drepturi din contractele colective. Anul trecut, dacă nu ar fi fost înghețate drepturile lucrătorilor, ar fi fost masacru în România. În 2020, au beneficiat de protecție 1.197.770 de angajați, valoarea totală a ajutorului de la bugetul public pentru ca oamenii aceștia să își păstreze locurile de muncă a fost de 4.256.500.624 lei. Anul acesta au fost încă 76.140 de persoane care au beneficiat. În total. 1.273. 910 peroane au avut locuri de muncă protejate, pentru care s-au cheltuit 4,8 miliarde de lei de la bugetul public pentru șomaj tehnic, cu condiția păstrării locului de muncă. Altminteri, pe Codul Muncii în vigoare, patronii îi dădeau afară pe capete. Mai mult de jumătate din cei 1,2 milioane de lucrători ar fi fost concediați. Iar restul ar fi avut salariile și timpul de muncă diminuate”.

„Cartel Alfa” cere schimbarea legii

Poziția Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA” este diametral opusă. Președintele ei, Bogdan Iuliu Hossu, a declarat pentru cotidianul „Cuget Liber”: „Prevederea din Legea 55 a fost propusă de Ministerul Muncii. Cartel Alfa nu a cerut introducerea acestei măsuri. Din cauza acestei prevederi, unele unități nu au mai negociat contractele colective în ultimii doi ani. Asta înseamnă înghețarea salariilor, în general la nivelul sectorului privat.



În confederația noastră există consens pentru eliminarea acestei prevederi. Cartel Alfa i-a solicitat, în urmă cu două sau trei luni, Ministerului Muncii eliminarea acestei prevederi din lege. Ea nu mai are sens în condițiile în care s-au eliminat numeroase restricții și sunt permise spectacolele cu 3.000 de oameni și adunările politice cu 1.000 de persoane. În schimb, pentru sindicate, limita participanților este de 100 de oameni. Este clar că avem de a face cu o măsură de blocare a negocierilor colective și de conservare a salariilor existente.

Articolul din lege a dus la suspendarea dreptului la conflict de muncă, la grevă. Oricum, dreptul la grevă este limitat în România, ceea ce este contrar legislației internaționale a muncii, fapt reieșit din analiza experților și prezentat, anul acesta, la conferința internațională a Organizației Internaționale a Muncii. Documentul arată că limitarea grevei numai la perioada procedurilor de negociere a contractului colectiv de muncă restrânge dreptul organizațiilor sindicale de a-și exprima nemulțumirile.”



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4253 secunde