Câți navigatori are România și câți reușesc să plece pe mare?

3590
1
După dispariția flotei naționale în urmă cu două decenii, țara noastră a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de personal navigant bine pregătit, pentru piața internațională a shipping-ului. În prezent, Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, Universitatea Maritimă din Constanța și Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV pregătesc și perfecționează mii de navigatori, în timp ce un număr de 106 agenții de crewing îi exportă în flota mondială.

O resursă în creștere


Cum în acești ani s-au produs mai multe schimburi de generații ale lupilor de mare, oare câți navigatori mai are România la această oră? Întrebarea am adresat-o Autorității Navale Române. Iată, la data de 22 noiembrie 2021, în evidențele instituției erau înregistrați 54.319 de navigatori cu documente valabile. Față de situația de la 30 iulie 2019, numărul lor a înregistrat un salt de 20,42%.

Din total, 72,78%, respectiv 39.536 de navigatori sunt atestați pentru sectorul maritim, efectivul mai mare cu 28,01% față de cel de la 30 iulie 2019. Numărul navigatorilor cu documente valabile din sectorul fluvial a crescut doar cu 3,94%, ajungând la 14.783 de persoane și o pondere de 27,22%.

Structura personalului navigant cu documente valabile, din sectorul maritim, este următoarea:

- 3.763 de ofițeri aspiranți (cadeți);

- 10.478 de ofițeri maritimi de nivel operațional;

- 14.000 de ofițeri maritimi de nivel managerial;

- 1.201 de ofițeri maritimi portuari;

- 10.094 de nebrevetați.

Corpul celor 14.000 de ofițeri maritimi de nivel managerial cuprinde:

- 4.120 de comandanți;

- 4.140 de ofițeri punte secunzi;

- 3.120 de șefi mecanici;

- 2.620 ofițeri mecanici secunzi.

Cei 10.478 de ofițeri maritimi de nivel operațional au următoarele specialități:

- 2.335 de ofițeri electricieni;

- 2.755 de ofițeri mecanici;

- 5.388 de ofițeri punte.

Dintre cei 1.201 de ofițeri maritimi portuari, 395 sunt piloți maritimi și piloți maritimi aspiranți.

Printre cei 10.094 de navigatori nebrevetați din sectorul maritim, au documente valabile:

- 1.106 de ajutori de ofițeri mecanici;

- 91 de conducători de șalupe;

- 1.004 de electricieni;

- 1.186 de fitteri;

- 1.418 de marinari;

- 1.548 de motoriști;

- 87 de pompagii;

- 355 de șefi de echipaj;

- 2.030 de șefi timonieri;

- 1.269 de timonieri.

Iar printre cei 14.223 de navigatori din sectorul fluvial, cu documente valabile la data de 22 noiembrie 2021, se află:

- 4.555 de ofițeri;

- 10.205 de nebrevetați;

- 23 de piloți maritimi II, pentru Dunărea maritimă.

S-au lăsat de marinărie

Totodată, în evidențele Autorității Navale Române mai figurează 29.104 de navigatori cu documente expirate, din care 25.914 de navigatori din sectorul maritim și 3.190 de navigatori din sectorul fluvial. Unii dintre aceștia au renunțat, din diverse motive, la cariera de pe mare în favoarea alteia de la uscat, iar alții s-au pensionat.

Atrage atenția numărul foarte mare al ofițerilor aspiranți (cadeți) cărora le-au expirat documentele, în total 5.095 de persoane, comparativ cu numai 3.763 de ofițeri aspiranți cu documente valabile. Este dovada că marea majoritate a absolvenților învățământului superior marinăresc întâmpină piedici de netrecut în efectuarea stagiului de cadet, de care depinde obținerea brevetului de ofițer.

Cererea, mai mică decât oferta

Trebuie subliniat faptul că nu toți navigatorii maritimi (cadeți, ofițeri, nebrevetații și personal auxiliar) cu documente valabile reușesc să se îmbarce. „Potrivit datelor pe care le deținem, în anul 2020, au obținut contracte de îmbarcare 14.564 de ofițeri, cu 4,97% mai mulți decât în anul precedent, și 5.150 de nebrevetați, cu 0,98% mai puțini față de 2019. Îmbucurător este faptul că numărul cadeților care au fost îmbarcați pentru efectuarea stagiilor de practică în anul 2020 a crescut cu 19,41%, ajungând la 1.218 de persoane. Pe navele controlate de armatorii români au fost îmbarcați, în anul 2020, un număr de 673 de navigatori, cu 7,34% în plus față de anul precedent”, a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatul Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.

Desigur, numărul locurilor de muncă pentru navigatorii și cadeții români ar crește, dacă guvernanții noștri ar înființa registrul maritim internațional, care să atragă companii și nave sub pavilionul românesc.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2291 secunde