Creativitatea și inovația din întreprinderile românești sunt pe moarte

293
1

Articole de la același autor

Ați auzit de mișcarea inovatorilor? Sunt convins că marea majoritate a românilor nu știu nimic despre ea. Mișcarea a luat amploare în anii ’80 ai secolului trecut, din dispoziția liderilor PCR. Statul comunist renunțase la importuri, inclusiv cele tehnologice. Inginerii, tehnicienii, maiștrii și muncitorii erau încurajați printr-un sistem de premiere, destul de stimulativ pentru acele timpuri, să îmbunătățească tehnologiile și fluxurile de producție, modul de organizare a muncii, să creeze produse noi, să realizeze invenții și inovații. 


În multe dintre unitățile industriale existau birouri speciale, care îi ajutau pe autori să își înregistreze invențiile și inovațiile la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.


Fenomenul creativității din economie devenise obiect de studiu pentru sociologia acelor vremuri, încă din anii ’60. Este cunoscut volumul "Mișcarea inovatorilor", semnat de sociologii Mihail Cernea, Maria Mincu și Victoria Dumitrescu și publicat în anul 1967.


★ ★ ★


Ce s-a întâmplat cu mișcarea inovatorilor după 1990, când a avut loc schimbarea regimului politic din România și a început să se realizeze trecerea la economia de piață? Nu s-a mai auzit nimic despre ea. Dar odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, tema inovației a revenit în atenția statului român, statistica oficială fiind obligată să efectueze studii și raportări statistice privind întreprinderile inovative. Trebuie precizat că din această categorie fac parte întreprinderile care au introdus sau implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing noi sau îmbunătățite semnificativ. 


Fiind într-o continuă competiție de piață cu marile puteri ale lumii, Uniunea Europeană este interesată ca spiritul inovativ să cuprindă cât mai multe întreprinderi comunitare. În acest scop, direcționează importante resurse spre cercetarea științifică și tehnologică din economie, pentru stimularea creației de produse, procese și metode noi de producție, în întreprinderi.


Potrivit ultimului studiu realizat la nivel comunitar, media întreprinderilor inovative din UE, în perioada 2012 - 2014, a fost de 49,1%. 


Extrem de îngrijorător este faptul că, spre deosebire de celelalte țări comunitare, numărul unităților inovatoare din România scade într-un ritm dramatic, tendință confirmată de recentele date publicate de Institutul Național de Statistică. Iată, dacă între 2006 - 2008, ponderea întreprinderilor inovative românești era de 33,3%, a coborât la 30,8%, în intervalul 2008 - 2010, la 20,7%, în 2010 - 2012, la 12,8%, în 2012 – 2014 și la 10,2%, în perioada 2014 - 2016. În decurs de numai un deceniu, ponderea întreprinderilor inovative a înregistrat o pierdere de 23,1%. Este o involuție dureroasă, care demostrează că economia românească este grav afectată de anchiloză, de fenomenele degenerative.


Un recent studiu realizat de Institutul Național de Statistică arată că întreprinderile mari sunt de două ori mai inovatoare decât IMM-urile, dar tendința degenerativă este prezentă la toate categoriile de firme. 17,9% dintre întreprinderile mari erau inovatoare, în perioada 2014 - 2016, iar dintre IMM-uri, doar 9,8%. 


Față de perioada anterioară, ponderea întreprinderilor inovatoare mari a înregistrat o scădere cu 9,1%, de la 27,0%, în 2012 - 2014, la 17,9%, în 2014 - 2016. Aceeași tendință de scădere s-a manifestat și în rândul IMM-urilor inovatoare, de la 12,2% la 9,8%. 


În sectorul industriei, a fost consemnată o scădere cu 2,3%, de la 12,6% la 10,3%. În cel al serviciilor, declinul a fost de 3,1%, de la 13,1% la 10,0%.


Oare din ce cauză a scăzut atât de dramatic potențialul inovator al economiei românești? Este de vină nivelul de pregătire a personalului de execuție și al managerilor? Noile generații de manageri și lucrători nu se ridică la nivelul celor vechi? Creativitatea nu este încurajată, stimulată material și moral? S-a degradat climatul de muncă din întreprinderi într-atât, încât a devenit o frână în calea inovației? Asociații și acționarii nu sunt preocupați de nou și nu alocă resurse pentru înnoirea produselor, tehnologiilor și metodelor de lucru? Sunt prea puține fonduri europene pentru finanțarea inovației și creativității? Nu cumva cauza principală este migrația masivă a specialiștilor, exodul minților creative, inovative? 


Patronatele și guvernanții români ar trebui să găsească cât mai repede răspunsul la aceste întrebări, dar mai ales soluțiile pentru relansarea inovației în economie.


Comentează știrea

Liviu Chilian
27 februarie 2018
Ha! Merdialqaedani psihopat, nu inovatori!

Rromarlania are 12.000 de merdialqaedani. Ce'i mai trebuie inovatori? Daca are...tichie. --- D'le! In bantustanul groazei inca vegeteaza unul din cei mai viciosi merdialqaedani postedecembristi - P. M. Bakanu. Fost propagandist coMuist. Agent sovietik ce a "luptat subversiv" impotriva coMuismului(HA!) Imi amintesc. Intr'una din interventiile lui, psihopatul batut de Dumnezeu(i'au murit fiul si sotia inainte de vreme), a guitzat: "Priveste la Ion Iliescu. Parazit ce n'a batut un cui in viata sa, dar toata viata el i'a invatat pe Romani cum se bate cuiul". N'asa ca caracterizarea bakkallului i se potriveste smintitului'astuia, Kklin? Papa'te'ar bizdicul de kustendiliu tzicnit genetic!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6234 secunde