În ciuda faptului că România are o tradiție de peste 130 de ani în construcția de nave, industria sa de ambarcațiuni de pescuit și de agrement este la început de drum.
"Înainte de 1989, principalul producător de șalupe, bărci pescărești, caiace și canoe era fabrica din Reghin - relatează profesorul dr. inginer Haralambie Beizadea, din cadrul Academiei Navale "Mircea cel Bătrân" un pasionat constructor de ambarcațiuni. "Bărci de pescuit se produceau și la Tulcea, de către particulari și câteva mici ateliere meșteșugărești. În 1970, a pătruns în România tehnologia de construcție bazată pe rășini poliesterice armate cu fibră de sticlă, primele ambarcațiuni din aceste materiale fiind realizate de cluburile sportive din București."
În acele timpuri, construcția unei ambarcațiuni era o adevărată aventură, spune Beizadea. Nu exista documentație, iar materialele se procurau foarte greu.
Sporturile pe apă și agrementul nautic erau slab răspândite în România, fiind aproape inexistente la malul mării. Producția de bărci era destinată, cu precădere, unităților de pescuit industrial și puținilor pescari amatori.
Județul Constanța nu a contat pe harta acestei industrii până în 1993, deși începuse să construiască nave de mare tonaj după 1970. Cele câteva veliere lansate la apă în acele timpuri erau creația câtorva pasionați de sporturile nautice.
În 1954 - povestește Haralambie Beizadea -, inginerul Paul Dobrovolski, din Șantierul Naval Constanța, a construit primul yacht din acele timpuri. Construcția lui a început la Reghin, cu bani de la Ministerul Tineretului, și a fost finalizată la Constanța, pe speze proprii. În 1976, Dobrovolski a reușit să iasă cu yacht-ul până în Mediterana.
Cam în același an, scriitorul Radu Teodoru și-a construit, pe malul lacului Siutghiol, un yacht de 7 metri lungime, cu care a ieșit de trei - patru ori în Marea Egee.
Debarcaderele cluburilor "Electra" și "Dinamo", de pe Siutghiol erau locurile de întâlnire ale iubitorilor de yachting. După 1960, câțiva dintre ei și-au construit ambarcațiuni. Pe lac se afla și velierul "Delfinul" (cu corp din tablă) construit de tinerii de la SNC, își amintește Beizadea.
În anii 1982 - 1983, pe mare ieșeau cinci veliere. Toate erau construite de privați.
În acea perioadă, sub conducerea lui Beizadea, studenții Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân" au construit yacht-ul școală "INMAR". Ambarcațiunea este din fibră de sticlă. Are două catarge, lungime 14 m și 3,60 m lățime.
La construcția yacht-ului s-a lucrat, în perioadele de practică, din 1981 până în 1986. Până de curând, "INMAR" a fost cel mai mare velier construit în țara noastră. După 1990, a fost rebotezat "Academic Star". Acum, urmează să fie modernizat.
În ciuda dispariției regimului politic care a împiedicat dezvoltarea sporturilor și agrementului nautic, industria de ambarcațiuni nu a înregistrat o creștere semnificativă în intervalul 1990 - 2000.
Cel mai reprezentativ producător al acelei perioade este firma Rascala SRL (cu capital italian). Înființată la Mangalia, la începutul anului 1993, aceasta a ajuns la o producție de circa 28 de șalupe și bărci (din fibră de sticlă) pe lună, povestește fostul director general Virgil Lazăr. Printre cei ce au achiziționat ambarcațiunile produse de Rascala se numără căpităniile portuare, Poliția de Frontieră, Administrația Portului Constanța și unitățile de pompieri. În 1996, producătorul și-a încetat activitatea.
După anul 2000, industria a luat avânt. Cererea de ambarcațiuni a crescut pe fondul stratificării societății. La malul mării și pe apele interioare a fost creată infrastructura și suprastructura necesară sporturilor nautice, agrementului, pescuitului industrial și sportiv. Astăzi, există o salbă de porturi turistice (printre care cele de la Mangalia, Neptun, Costinești, Eforie, Tomis, Mamaia, Sfântul Gheorghe), un număr mare de cluburi nautice, rețele comerciale și târguri de profil.
Potrivit Autorității Navale Române, sunt înmatriculate în toată țara 18.480 ambarcațiuni. La acestea trebuie adăugate alte mii sau zeci de mii de ambarcațiuni de mai mici dimensiuni, care nu se supun regimului înmatriculării.
Industria constănțeană de profil este reprezentată, astăzi, de producători precum: Seacore - Fabrica de Bărci, Fabrica Blade (din cadrul SC Romned Port Operator), Rig Service, Sirius Plast și alții.
